De ce suntem dependenți de bani? Ingredientele care dau naștere bogăției

De ce suntem dependenți de bani?

La fel ca drogurile, banii declanșează în creierul nostru fenomene care au legătură cu dependența… și bineînțeles cu plăcerea. Într-un articol, revista portugheză „Visão” face un bilanț al cercetării științifice care încearcă să facă lumină asupra acestei relații oarecum alienante.

Dacă am putea măsura spațiul pe care banii îl ocupă în mintea noastră, acest spațiu ar fi… in exces. Fantezia de a deveni bogat, foarte bogat și de a ne putea îndeplini fiecare capriciu ne poate pune într-o transă aproape afrodisiacă.

Banii sunt văzuți de creștinism, în gândirea occidentală, ca protagoniști ai păcatelor de moarte – „E mai ușor să treacă o cămilă prin ochi de  ac decât pentru ca un bogat să intre în împărăția lui Dumnezeu”, nu? A ne scoate banii din cap este un pic o misiune imposibilă.

„Așa cum mâncarea este un factor de motivare pentru câini, banii sunt cei care îi motivează pe oameni”, observă cercetătorul Brian Knutson, intervievat de Harvard Business Review. Acest profesor de psihologie și neuroștiință de la Universitatea Stanford a studiat mecanismele creierului care lucrează în luarea deciziilor financiare și iată concluzia:

Există ceva erotic în relația noastră cu acest obiect al dorinței și aceasta începe din copilărie

De la o vârstă foarte fragedă, învățăm că banii nu cresc pe copaci, nici nu cad din cer și că este mai bine să dezvoltăm strategii pentru a-i câștiga cât mai devreme.

Dar ce îi determină pe atât de mulți dintre noi să urmărească obsesiv acest instrument de schimb, până în punctul în care el devine un scop în sine și trezește emoții puternice, chiar patologice?

Cocaină, bani… Același circuit de recompense

Studiul mecanismelor psihologice de luare a deciziilor a luat o turnură mai științifică recent, datorită în mare parte apariției imagisticii prin rezonanță magnetică (IRM) în laboratoarele de cercetare. Toate acestea au dus la lucrări fără precedent, precum cea desfășurată la începutul acestui secol de un grup de doctori de la Universitatea Harvard. Pentru acest studiu, indivizii au fost mixați, iar unii aveau dependențe și alții nu.

Cercetătorii au oferit cocaină celor dintâi, bani celor din urmă, iar spre surprinderea tuturor, RMN-urile cerebrale ale celor două grupuri erau aproape imposibil de distins.

În ambele cazuri, circuitul recompensei, care se bazează pe componentele plăcerii, motivației și cunoașterii, a fost mobilizat, ducând la eliberarea de dopamină în cantități mari în nucleul accumbens [un grup de neuroni situat în inima creierului, care joacă un rol major în mecanismele plăcerii și dependenței].

Neurocercetatorul portughez Rui Costa, care conduce Institutul Allen din Seattle (SUA), explică de ce suntem programați să căutăm recompense:

„Noi supraviețuiam și evoluam prin mutarea în locuri unde era mai multă mâncare, unde clima era mai favorabilă. Astăzi, este la fel și cu banii.. Se instaurează un obicei, dar și o dependență, o obsesie.”

Sexul, drogurile, ciocolata și banii, așadar, declanșează aceste mecanisme, care duc la vârfuri de plăcere, o euforie (în cazul banilor, un stimulent pentru a cheltui sau a investi) care, împinsă la extrem, poate duce la alegeri discutabile.

Într-o tranzacție riscantă, cum ar fi cumpărarea de acțiuni, speranța unor câștiguri rapide crește nivelul de dopamină și alți neurotransmițători care au ca efect modificarea proceselor de raționament (în cortexul prefrontal dorsolateral, unde se evaluează deciziile rațional).

„Banii fac lumea să se întoarcă”

Dacă lucrurile merg prost și nerăbdarea crește, cortexul insular, care face parte din sistemul limbic, cea mai primitivă parte a creierului, intervine. Iar cântărirea unei decizii financiare delicate nu exclude colaborarea strânsă dintre nucleul accumbens (sediul emoțiilor, activarea motrică și motivația) și cortexul prefrontal (sediul funcțiilor executive, precum planificarea).

Neuroștiința confirmă așadar un fapt empiric: așa cum cântă Liza Minnelli în muzicalul Cabaret, „Banii fac lumea să se întoarcă”. Dincolo de această observație rămâne o întrebare: cum putem înțelege ce proiectăm în acest obiect care seamănă puternic cu o mică pastilă magică, cu efecte secundare?

Evită supărările, permite libertatea de mișcare, promovează progresul social, eliberează doze de fericire și putere, dar îmbătă, incită lăcomia și are reputația de corupție.

În societatea de astăzi, în care abundența materială, consumul și statutul sunt valori dominante, strategiile axate pe succesul financiar, creșterea veniturilor și crearea de bogăție sunt norma.

In lume există aproape 3.000 de persoane cu o avere care depășește un miliard de dolari

Potrivit celui mai recent clasament anual al revistei Forbes, publicat în aprilie, în lume există aproape 3.000 de persoane cu o avere care depășește un miliard de dolari. Statele Unite se află în fruntea listei, cu 813 dintre acești superbogați, urmate de China, cu 406 miliardari, și apoi India, care are 200. Deloc surprinzător, printre cei mai bogați 20 de oameni din lume, doar una este femeie: Françoise Bettencourt Meyers , nepoata fondatorului L’Oréal, CARE se afla in fruntea unei averi de familie estimata la 99,5 miliarde de dolari.

În spatele aproape oricărei mari averi, se află o combinație: talent, o ocazie de a profita și cineva care știe să profite de circumstanțele favorabile.

Ingredientele care dau naștere bogăției

„Suntem produsul unei întregi loterii de evenimente, în măsura în care moștenirea noastră genetică ne dictează o parte din funcționarea noastră”,  spune Manuela Grazina, de la Centrul pentru Neurosștiință și Biologie Celulară (CNC) de la Universitatea din Coimbra.

„Ceea ce devenim depinde de contextul vieții intrauterine, al dietei, al interacțiunilor, al stilului de viață și al sistemului nostru biologic și neurochimic”, explică ea, înainte de a adăuga că și genomul poartă semnul influențelor sociale și de mediu.

Cu alte cuvinte, expunerea la circumstanțe adverse la începutul vieții poate modifica mecanismele circuitului de recompensă, poate duce la reducerea volumului hipocampului și la modificări ale dimensiunii corpului calos și poate crește riscul de anxietate, depresie și tulburare de deficit de atenție.

„Un sistem de recompensă dezechilibrat, fie din cauza unei vulnerabilități genetice (implicate în mai mult de 40% din dependențe), fie din cauza unor deficiențe emoționale care modifică cortexul prefrontal, poate fi baza unei relații nerezonabile și necontrolate cu banii.”

Sursa Courier International