Revelionul pe stil vechi. Tradiţii şi obiceiuri de Anul Nou de rit vechi

Ortodocşii de rit vechi sărbătoresc Anul Nou la două săptămâni după Revelionul pe rit nou, în noaptea de 13 spre 14 ianuarie. Astfel, în Rusia, Ucraina, Bulgaria şi alte câteva state se sărbătorește Anul Nou astăzi. Iată câteva tradiții și obiceiuri de Anul Nou de rit vechi!

În România sunt peste un milion de creștini de rit vechi, care sărbătoresc astăzi Anul Nou.

Anul Nou pe rit vechi este sărbătorit de creștinii care fac parte din biserici ortodoxe care nu au preluat calendarul iulian îndreptat, precum şi de creştinii care nu au acceptat îndreptarea calendarului de către bisericile din care făceau parte.

Ce înseamnă Anul Nou pe rit vechi și de ce se sărbătorește astăzi

În secolul al XVII-lea, pentru a regla modul de datare, s-a făcut reforma calendarului gregorian, care a primit şi denumirea de Stil Nou. Noul calendar a fost adoptat treptat de toate bisericile catolice şi protestante, nu şi de bisericile ortodoxe, care, în 1923, au adoptat calendarul iulian revizuit.

Bisericile ortodoxe (inclusiv Biserica Română) au început să sărbătorească Crăciunul, împreună cu bisericile occidentale, pe data de 25 decembrie a calendarului gregorian.

Bisericile ortodoxe din Rusia, Serbia şi Ierusalim, singurele care nu au acceptat noul calendar, au continuat să sărbătorească Crăciunul pe data de 25 decembrie a calendarului iulian – 7 ianuarie în calendarul gregorian.

Așadar, cei care sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi și Revelionul, o fac la data de 7 ianuarie, respectiv 13 ianuarie, potrivit ziarulunirea.ro.

Revelionul pe stil vechi, tradiţii şi obiceiuri

În satele din Republica Moldova, de Anul Nou, tinerii colindă din casă în casă, pentru un an mai roditor şi mai bogat.

Tot de Anul Nou, sârbii au obiceiul numit dansul ţigăncilor, despre care se crede că aduce noroc pentru tot anul.

Mai mult, sârbii obişnuiesc şi să spargă toate paharele din care au băut prima şampanie în noul an, fiind convinşi că astfel vor fi sănătoşi şi norocoşi până la Revelionul următor.

În prima zi din an este şi praznicul Sfântului Vasile cel Mare, iar gospodinele pregătesc masa şi împart dulciuri, nuci şi mere.

În noaptea de Revelion, tinerii sârbi se îmbracă în costume naţionale şi dansează ursul, calul sau capra.

Printre preparatele preferate de sârbi în noaptea de Anul Nou se numără ardeiul umplut cu caimac, gustare cu mezeluri sârbeşti, peştele cu legume, şniţelul Karadjordje, muşchiuleţul învelit în şuncă şi cartofii sârbeşti, fiind doar câteva dintre preparatele care se vor găsi pe mese.