Revine „declarația inutilă de beneficiar real”. Reacția ministrului Economiei

Un amendament legislativ prin care se solicită reintroducerea declarației de beneficiar real este taxat de ministrul Economiei și caracterizat drept „inutil”. Documentul fusese eliminat în cursul anului precedent.

Declarația de beneficiar real include toate datele de identificare ale persoanei care deține o firmă sau exercită controlul asupra ei.

„Firește, ea nu se depune pur și simplu, ci trebuie însoțită de o altă „cerere pentru depunerea declarației de beneficiar real” de două pagini. În total, sunt cel puțin șase pagini de completat, iar asta fără faimoasa și eterna copie CI, conformă cu originalul”, a taxat pe Facebook procedura ministrul Economiei.

În fiecare an, statul român solicita tuturor firmelor și ONG-urilor din România să completeze declarația fie în fața unui funcționar public, fie la notar (și apoi, evident, să o depună). Mai mult, trebuiau și să re-declare aceleași lucruri an de an, chiar dacă nu se schimbă nimic față de ultima declarație.

Procedură introdusă din „lene și dorință de a evita responsabilitatea”

Procedura viza cele peste un milion de firme românești deținute doar de persoane fizice, peste 99% din SRL-uri.

Exclusiv

14:39, 18.11.2024 • POLITICĂ

Programul de guvernare PSD. Radu Oprea despre industria auto, în contextul concedierilor din sector

13:35, 12.11.2024 • Justitie

Tribunalul București a decis: Iohannis, obligat să dezvăluie cheltuielile din banii publici în termen de 10 zile

„Doar pentru acestea, trebuiau depuse 6 milioane de foi. Pentru absolut fiecare dintre ele, statul are deja datele pe care le cere. Iar asta în fiecare an, chiar dacă nu se schimbă nimic. Dacă nu, amendă minim 5.000 de lei, maxim 10.000 de lei”, precizează ministrul.

În opinia sa, procedura are loc pentru că statul a transpus în cel mai birocratic și greoi mod posibil o directivă europeană, prin care are obligația să mențină un „registru al beneficiarilor reali”.

„Din lene și dorință de a evita responsabilitatea, cei care ar fi trebuit să se ocupe de acest registru au ales să pună povara pe umerii românilor din mediul privat. Drept dovadă, după ce a intrat în vigoare eliminarea acestei declarații inutile și statul devenea obligat să completeze registrul pe baza datelor pe care le deținea deja, acesta nu s-a prea sinchisit să o facă. Ghiciți câte firme a completat statul în jumătate de an în registru? Doar 45.000. Date pe care deja le deține într-un registru electronic”, susține Năsui.

În opinia sa, fie președintele Iohannis retrimite legea la parlament, să fie „reparată”, fie este dată o Ordonanță de Urgență ori de face o intervenție legislativă în parlament care să elimine supra-birocratizarea.