Revine în actualitate punerea în valoare a „Hrubelor Brăilei”, cetatea subterană construită de turci la 1540

Una dintre atracțiile turistice ale Brăilei este rețeaua de galerii subterane construite de turci în perioada în care orașul a fost raia turcească, aceste galerii având două destinații principale, una de depozitare de provizii și alta cu caracter strategico-militar, asigurând comunicarea între fosta citadelă și fortificațiile exterioare ale cetății.

Recent, în cadrul dezbaterilor din Consiliul Municipal Brăila în legătură cu restaurarea „Castelului de Apă” din „Grădina Publică”, construit în 1912 după planurile inginerului Elie Radu și care a fost o vreme restaurant-rotitor, unic în țară, a fost repus pe tapet subiectul restaurării și punerii în valoare a „Hrubelor Brăilei”, pentru că unul din tunelurile care fac parte din rețeaua de galerii trece chiar pe lângă „Castelul de Apă”.

Consilierul municipal Ionel Alexandru, care în perioada în care a fost senator a fost implicat în unele discuții despre aceste galerii, a propus să fie reluată încercarea din 2011, de punere în valoare a hrubelor din apropierea „Castelului de Apă”, care ar putea intra în circuitul turistic al orașului:

11:36, 16.01.2025 • Transporturi

Cât va costa drumul pe care locuitorii din Galați și Brăila îl așteaptă cu nerăbdare

„Am participat la prima variantă. Încă de atunci am avut mai multe discuții în legătură cu punerea în valoare a unui aspect istoric local. Conexiunea cu unul dintre cele cinci tuneluri care străbat Brăila. Tunel care a fost realizat de turci în perioada stăpânirii Brăilei de către aceștia.

Deci, acest tunel pornește de la Poterna, care se află lângă terenul de tenis <<Danubius>> și merge pe strada Golești iar acolo știți că există Curtea de Conturi. Atunci când s-a construit Curtea de Conturi s-a săpat. Domnul director de la vremea respectivă și cu mine, am intrat în acest tunel. Dar a fost blocat după aceea. Are vreo trei metri înălțime”

Readucerea acestui subiect în dezbaterea consilierilor municipali nu s-a soldat cu o propunere concretă, dar primarul Marian Dragomir a promis că va fi readusă în actualitate posibila restaurare a galeriilor care pot fi puse în valoare, mai ales că acum există și mai multe oportunități de accesare a unor fonduri europene pentru un astfel de proiect.

Hrubele Brăilei, sistemul de fortificații subterane construit de turci începând din 1540

La Brăila, legendele spun că unele din aceste galerii erau atât de spațioase încât turcii puteau străbate hrubele călare. Timp de trei secole, de la 1540 la 1828, Brăila a fost pentru turci un puternic cap de pod strategic la Dunăre, prevăzut cu puternice fortificații și tuneluri subterane, de care s-au izbit toate armatele antiotomane care au încercat eliberarea orașului.

Cetatea Brăilei a fost construită de turci pe la 1540, în perimetrul cuprins astăzi între străzile Cetății, Citadelei, Cazărmii și Militară, pe suprafața aflată la nord de „Grădina Publică” și Vadul Schelei și până la Bulevardul Cuza, acesta fiind perimetrul în care se presupune că se întindea rețeaua de hrube.

Hrubele au avut două roluri principale, unul de depozitare de provizii și celălalt cu caracter militar, asigurând comunicarea între fosta Citadelă, situată în zona Grădina Publică – Bulevardul Panait Istrati – Bulevardul Cuza – malul Dunării și fortificațiile exterioare ale cetății. Hrubele au mai multe ieşiri în zona falezei Dunării şi a actualului amplasament a „Grădinii Publice”.

Cetatea Brăilei a fost dărâmată de ruși, după Pacea de la Adrianopol (1829), pentru  că nu era în interesul lor să lase întreagă această cetate, de unde putea fi controlată navigația de pe Dunăre.

Au fost distruse fortificațiile, dar din vechea Cetate a Brăilei au rămas amenajările aflate sub nivelul de călcare al anului 1828, respectiv rețeaua de hrube, două fântâni și Pulberăria.

În anii 50, multe galerii au fost astupate

În 1955, Institutul de Geologie al Academiei a efectuat un studiu cu privire la fenomenul de tasare după ce mai mulți brăileni reclamaseră că li se surpă casele. În urma acelui studiu s-a luat decizia ca hrubele Brăilei să fie astupate.

În anii 1957-1958, autoritățile au luat măsura ca pe anumite porțiuni care se surpau să injecteze beton sau lut cu beton, astfel că s-au astupat multe tronsoane din vechile galerii. Dar multe hrube au rămas. Multe case din centrul vechi al Brăilei, au câte o hrubă la subsol. În una sau două au fost amenajate restaurante.

Proiect ratat: o parte cele 98 de hrube ar fi putut intra în circuitul turistic al orașului

În 2011, Primăria Brăila a adus o echipă de specialiști care să scaneze cu sonarele traseele hrubelor din zona Grădinii Publice, dar acea tentativă a eșuat. Municipalitatea nu a abandonat însă operaţiunea de detectare cu aparatură profesionistă a traseelor rețelei de hrube.

A urmat o nouă încercare de identificare a tunelurilor subterane, când o echipă de experţi în cercetare arheologică a venit la Brăila pentru a depista, cu aparatură profesionistă, porţiuni din reţeaua de hrube, al cărei potenţial turistic urma să fie pus în valoare în cadrul unui proiect finanţat în cadrul Programului Operaţional Regional 2007 – 2013.

Nu s-a reușit realizarea unei hărți a rețelei de galerii subterane care străbat orașul, dar există mai multe zone din oraș în care tunelurile au fost descoperite și pot fi puse în valoare.

Spre exemplu, între treptele care coboară din „Grădina Publică” către Dunăre şi Vadul Schelei se află un segment de hrubă construit în secolul al XVII-lea şi care poate fi redeschis, pentru că intrarea în această hrubă este cunoscută de 40-50 de ani.

„Amenajată mai mult sau mai puţin, ea poate să ofere o idee despre ce a fost cândva reţeaua de hrube, de comunicare sub­terană a ienicerilor, a celor din garnizoana otomană, între secolul al XVII-lea şi 1828-1829, perioada retragerii turcilor”, declara prof dr Ionel Cândea, fost director al Muzeului Brăilei.

O mare parte din aceste hrube pot fi puse în valoare deoarece sunt la adâncimi mari și s-au păstrat foarte bine.

De fapt, restaurarea și punerea în valoare a „Hrubelor Brăilei” ar putea să înceapă cu galeria care leagă zona „Grădinii Publice” de malul Dunării.