Robert Cazanciuc: „Nu a discutat nimeni în PSD de o opțiune a partidului pentru o Republică parlamentară”

Nu a discutat nimeni în cadrul PSD despre o preferință a partidului pentru trecerea la o republică parlamentară, însă de un an de zile a fost evaluat felul în care a funcționat România cu Constituția adoptată în 1991, a explicat senatorul Robert Cazanciuc, în cadrul unei emisiuni TV.

Referitor la declarația președintelui PSD, Marcel Ciolacu, care a sugerat luni în plenul Parlamentului că actuala Constituție a României face din funcția prezidențială „o struțo-cămilă între un președinte francez și un monarh spaniol”, Robert Cazanciuc a afirmat, pe B1TV: „Eu cred că președintele partidului s-a referit la contextul în care textul Constituției a fost scris în 1991, când am încercat să nu repetăm greșelile trecutului, să nu dăm puteri discreționare unui singur om. Până la urmă, organul ales al poporului în orice țară este Parlamentul. Parlamentul are cea mai mare legitimitate. (…). Poate ne uităm la modelul Germaniei”.

„Nu a discutat nimeni în cadrul PSD de o opțiune a partidului pentru o republică parlamentară, dar am discutat de un an de zile despre instituțiile din Constituție, despre cum a funcționat România cu această Constituție timp de 30 de ani, ce a mers bine, ce nu a mers bine. Am revizuit în 2003 Constituția, am făcut un act juridic care a permis aderarea la Uniunea Europeană și la NATO. Constituția din 2003 nu a reușit să producă o reformă la nivelul statului care să asigure o adevărată integrare în Uniunea Europeană, și nu doar aderarea României la Uniunea Europeană. Noi în continuare vorbim în Constituție de pre-aderare. România este stat membru al Uniunii și al NATO”, a mai adăugat Robert Cazanciuc.

Senatorul PSD spune că sunt multe aspecte ce pot fi supuse dezbaterii

„Noi în momentul de față, plecând de la acest moment aniversar, am spus că avem toată legimitatea de a discuta despre cum a funcționat țara românească cu această Constituție, dacă marile instituții din Constituție au funcționat așa cum au fost gândite ele, în litera și în spiritul lor. Dacă nu au funcționat cum trebuie, să ne gândim – nu a fost bun textul Constituției, cineva a forțat o interpretare a Constituției?”, a mai afirmat social-democratul.

Cazanciuc a mai evidențit că sunt decizii ale Curții Constituționale care au arătat limitele textelor legilor fundamentale uneori, care au reflectat până la urmă contextul social în care Constituția a fost elaborată în `90-`91 și modificată ulterior în 2003. „Au fost încercări de revizuire destul de avansate în 2011 și 2013, dar din păcate ele au fost mai degrabă instrumente politice într-o bătălie internă destul de aprigă și nu au plecat de la o nevoie reală a cetățeanului, a țării, cum a fost în 2003”.