ROBOR sau IRCS ?

Marea masă de clienți, creditați de băncile comerciale cu împrumuturi imobiliare sau ipotecare, să nu aștepte minuni de la reducerea nivelului indicelui de referință pentru calcularea ratelor la credit – IRCC -, aplicat pe piața bancară, de la 1 iulie 2024. Mulți sunt disperați și nu mai înțeleg nimic.

Reducerea reală va fi, nici mai mult, nici mai puțin, decât la valoarea unui suc, la sticlă de 500 de ml.

În primul trimestru al anului 2024, IRCC a fost 5,97 la sută, iar în trimestrul doi al anului 2024 a fost 5,90 la sută.

07:10, 24.10.2024 • ECONOMIE

Băncile centrale consideră că aurul este cea mai sigură investiție. Câte tone de aur au cumpărat în ultimii ani

12:28, 23.10.2024 • ECONOMIE

Şapte bănci din România primesc 500 de milioane de euro pentru a finanţa IMM-urile cu dobânzi mai mici

IRCC aplicat în trimestrul trei va fi de 5,86 la sută. Avand în vedere scăderea indicelui IRCC, de la 5,97 la sută, la 5,9 la sută, nu se vede o scădere semnificatvă în ratele aferente creditelor ipotecare cu dobânda variabilă. Chiar dacă au fost acordate în euro, creditele se denominează în lei, iar la plata ratelor clientul trebuie să suporte și diferența de curs valutar, atât de fluctuantă a monedei naționale, față de principalele valute.

Pentru o înțelegere mai clară a ,,fenomenului” IRCC, facem următoarea simulare.

De exemplu, luând în calcul un credit rămas în sold, în valoare de 300.000 lei, pe o perioada de 25 de ani anterior scăderii indicelui IRCC aveam o dobândă de 8,27 la sută și o rată de 2.369 lei, iar ulterior dobânda a devenit 8,2 la sută, iar rata a scăzut la 2.355 lei, adică diferența este de doar 14 lei.

Domnule Mugur Isărescu și ,,stimabile” bănci comerciale, cu noul indice de referință, pentru calcularea ratelor lunare la credite, IRCC, valabil de la 1 iulie 2024, la rata aceluiași credit valoarea este de 2.350 de lei, adică 4-5 lei, mai puțin decât prețul unui suc la sticla de 500 de ml.

Ce înseamna aceasta, dacă nu praf în ochi și bătaie de joc a băncilor comerciale, față de o populație și așa sărăcită de criza economică.

Ca să înțelegă și Vlădincă și Opincă, ceea este puțin probabil, trebuie să explicăm, totuși, cum stau lucrurile, cu acestă inventie a BNR, cu care a venit în piața bancară, în 2019.

Din luna mai 2019, creditele noi de retail în lei, cu dobândă variabilă, au fost legate de o nouă referinţă, respectiv indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR, în contractele de credit retail în lei.

Noul indice de referinţă IRCC a apărut, tot propagandistic, în urma acuzaţiilor lansate, electoral, de politicieni privind manipularea dobânzilor interbancare prin ROBOR, printr-o înţelegere de tip cartel între bănci, care a culminat cu impunerea unei taxe pe activele băncilor, legată într-o primă fază de ROBOR. Ulterior, după amenințările multinaționalelor bancare, s-a decis schimbarea formulei de calcul a indicelui la care sunt legate creditele în lei, iar taxa bancară a fost decuplată de ROBOR.

După ce le-a fost luată pâinea de la gură, de Banca Națională a României, susținută de politicieni, bancherii au cerut insistent revizuirea metodologiei de calcul al indicelui IRCC, invocând, printre altele, lipsa exactităţii, relevanţei, decalajul temporal şi riscul volatilităţii.

Aceasta nu s-a întâmplat, și au făcut ce le-a fost mai ușor, și la îndemână: au crescut dobânzile la credite și comisioanele bancare.

De ce au insistat bancherii să fie păstrat indicele ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) ?

Pentru că pe baza acesti indice era stabilită, arbitrar, rata dobânzii la care băncile care contribuiau la calcularea acestui indice erau dispuse să ofere împrumuturi sub formă de depozite în lei, celorlalte bănci contributoare.

Cu alte cuvinte, ROBOR este rata cu care o bancă este dispusă să împrumute alte bănci, în condițiile de exces de lichiditate, adică un joc de-a câștigurile nemuncite, cu banii deponenților.

Voi, creditați, lăsați orice speranță, că ratele la bănci vă vor scădea.

Pentru următoarele trei luni, IRCC va fi 5,86 la sută (1 iulie 2024 – 30 septembrie 2024).

Pe 27 iunie 2024,indicele ROBOR 3M (la trei luni) este 6,01 la sută.

Nu a fost calculată, încă, valoarea indicelui ROBOR 3M, care va fi luat în calculul ratelor bancare, în perioada 1 iulie 2024 -30 septembrie 2024, pentru persoanele care au credite cu dobânzi variabile dependente de ROBOR.

Estimările experților arată că de la 1 octombrie IRCC va fi 5,99 la sută, deci va crește cu 0,13 puncte procentuale, ceea ce înseamnă că și ratele vor crește.

IRCC anunțat de Banca Centrală, pe 28 iunie, a fost de 5,86 la sută.

Practic, IRCC scade de la 5,9 la sută, în perioada aprilie – iunie, la 5,86 la sută, în perioada 1 iulie – 31 septembrie, scădere care nu va avea o mare influență în nivelul ratelor lunare ale celor cu credite în monedă națională, undeva în jur de 4 -5 lei, în funcție de sold.

Noua valoare aplicată este calculată pe baza dobânzilor medii zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul 1 din acest an.

Din toamnă s-ar putea să avem un IRCC de peste 6 la sută.

Interesant este că ROBOR nu a scăzut niciodată sub nivelul de 6 la sută, dobândă cu care Banca Națională a României (BNR) remunerează depozitele constituite de bănci din prea multă lichiditate.

În același timp, ședințele în care piața interbancară a fost efectiv ,,moartă” au ajuns la numărul 19.

Efectul direct al acestei apatii este că IRCC, indicatorul de care se leagă dobânzile variabile ale tuturor creditelor acordate după 2019, nu va scădea în următorul an cel puțin, existând chiar posibilitatea să crească.

Potrivit datelor Băncii Naționale a României, numărul ședințelor în care pe piața interbancară nu s-a tranzacționat nimic a ajuns la 19, iar aceasta înseamnă că indicele IRCC va rămâne pe loc, deși normal ar fi să scadă sau, altfel spus, clienții bancari cu credite legate de acest indicator ratează șansa de a plăti rate mai mici. IRCC se calculează la finalul fiecărui trimestru.

IRCC trimestrial se stabilește drept media aritmetică a valorilor IRCC zilnice comunicate pentru trimestrul anterior (se iau în considerare toate zilele lucrătoare din trimestru), urmând a se aplica de fiecare instituție de credit pentru trimestrul următor.

Mai exact, IRCC se calculează în baza tranzacțiilor zilnice care au loc pe piața interbancară. Fără tranzacții, nivelul IRCC nu se mai modifică.

Pentru cele 19 ședințe în care piața interbancară nu a avut nici un fel de tranzacție, IRCC nu s-a mai calculat.

Condiții în care ne întrebăm, dacă nu cumva o piață liberă ar fi permis scăderea dobânzilor pe interbancare sub nivelul limită de 6 la sută, impus de BNR.

Într-o piață cu adevărat liberă, probabil că tranzacțiile interbancare ar fi dus deja nivelul ROBOR sub 6 la sută.

BNR a intervenit și a strâns toată lichiditatea din piață, remunerând-o cu dobânda de 6 la sută. Practic, BNR a redus dobânda cheie la 6 la sută, fără să o facă efectiv. Dobânda cheie a rămas la 7 la sută, din 11 ianuarie 2023.

Dar, acum nici băncile comerciale nu se mai plâng. Le convine să dea credite populației, cu dobânzi de peste 10 la sută, să plaseze surplusul de lichiditate cu 6 la sută, la BNR, și astfel raportează profitri, de succes, nemuncite.

Pentru clarificări suplimentare, am apelat la Alin Iacob, președintele Asociației Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), instituție recunoscută european, care a ajutat, în ultimii 10 ani, foarte mulţi români, gratuit, să scape de poverile creditelor bancare

Alin Iacob ne-a declarat: În aprilie 2022, i-am sfătuit pe români să treacă de la ROBOR, la IRCC, ca să plătească mai puțini bani băncilor, în contul ratelor lunare la creditele în lei, cu dobândă variabilă.

Mai mulți contestatari, analiști economici sau reprezentanți ai industriei bancare vehiculau, în acel moment, tot felul de pretinse pericole ale unei asemenea migrări.

La doi ani, am întrebat principalele bănci din România cât au avut de câștigat cei care ne-au urmat sfatul. Iar calculele vorbesc de la sine.

Până la 20.000 de lei au plătit mai puțin dobânzi românii care luaseră un credit imobiliar de 500.000 de lei, pe 30 de ani, în 2019, iar în aprilie 2022 au trecut de la ROBOR, la IRCC, față de cei care au rămas la ROBOR.

În acest moment, potențialul de optimizare a costurilor creditelor, prin schimbarea între cei doi indici a fost epuizat. Soluția momentului, pentru a vă reduce în continuare ratele, este alta.

Acum aveți posibilitatea să schimbați dobânzile variabile, care depășesc 8 la sută, sau chiar 9 la sută, în unele cazuri, cu dobânzi fixe, pe trei sau cinci ani, care pornesc în piață de la 4,9 la sută.

Nu plătiți mai mult, dacă puteți să vă refinanțați creditele !