România nu va adera la Schengen de la 1 ianuarie 2023. Austria și Olanda nu ne vor

Publicat: 08 dec. 2022, 15:34, de Florentin Lucaniuc, în POLITICĂ , ? cititori
România nu va adera la Schengen de la 1 ianuarie 2023. Austria și Olanda nu ne vor
SURSA FOTO: https://www.schengenvisainfo.com/

Austria și Olanda au votat împotriva aderării României și Bulgariei în Spațiul Schengen. Teoretic, votul împotrivă al Olandei a venit ca urmare a faptului că România și Bulgaria sunt la pachet, or Olanda era de acord cu intrarea României, dar împotriva intrării Bulgariei. Austria nu și-a schimbat poziția enunțată la începutul ședinței JAI nici măcar după discuțiile cu Germania.

Ministrul de Interne din Austria a declarat că nici in 3 luni, nici în 6 luni nu va vota favorabil pentru intrarea României în Schengen. „Până nu se rezolva problema migrației în Austria, nu contează dacă România sau Bulgaria sunt despărțite de o frontieră Schengen sau nu”, a spus oficialul austriac.

UPDATE  – Germania susţine aderarea Bulgariei, a Croaţiei şi a României la spaţiul Schengen: „Nu pot înţelege poziţia Austriei în această privinţă”.

Ministrul de interne austriac Gerhard Karner a anunţat joi dimineaţă că va vota împotriva aderării României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen în reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), care se desfăşoară la Bruxelles, transmite AFP.

Karner a făcut acest anunţ înaintea reuniunii JAI.

El reafirmase miercuri, la postul public de radio austriac ORF, hotărârea Vienei de a se opune prin veto aderării României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, din cauza creşterii migraţiei ilegale anul acesta. Potrivit ministrului austriac, veto-ul ţării sale este ”un apel de urgenţă” către Comisia Europeană pentru a lua măsuri care să conducă la un control mai eficient al frontierelor externe ale Uniunii Europene în vederea frânării intrărilor ilegale ale migranţilor pe teritoriul blocului comunitar, în special pe ruta balcanică.

Austria este singura ţară din UE care se opune intrării României în spaţiul Schengen. În cazul Bulgariei, opoziţia este exprimată şi de către Olanda.

De ce are România nevoie de Schengen

Intrarea României în Schengen are cel mai mare efect asupra transporturilor peste graniță și transportatorilor. În loc să piardă ore în șir la granița cu Ungaria sau Bulgaria, tirurile și camioanele care intră sau ies din țara noastră ar ajunge mai repede la destinație. Un avantaj care înseamnă direct bani pentru companiile implicate.

Apoi turismul ar avea de câștigat, tot prin acele ore pe care nu le mai pierdem la graniță. Și pentru milioanele de români care lucrează în Europa și aleg să vină acasă în vacanță sau de sărbători. Atenția, dacă noi am intra, dar Bulgaria nu, tot am pierde timp la vămile cu Bulgaria atunci când plecăm sau venim din vacanță în Bulgaria, Grecia, Turcia.

Nu în ultimul rând, aderarea la Schegen ar fi o acceptare formală a României și Bulgariei la masa Europenilor, care ne-au acceptat în Uniune, dar ne țin de 15 ani în afara Schengen.

Ce înseamnă spațiul Schengen

Spațiul Schengen înseamnă o zonă de liberă circulație în Europa. Numele vine de la micuța localitate din Luxemburg unde s-a semnat în 1985 înființarea acestui spațiu de câtre Belgia, Franța, Germania, Luxemburg, Portugalia, Spania și Țările de Jos. Granițele s-au deschis în martie 1995, când a luat ființă de facto spațiul de liberă circulație.

În prezent, statele membre ale Schegen sunt toate statele din UE, mai puțin România, Bulgaria și Croația, plus Elveția, Liechtenstein, Norvegia și Islanda, care nu sunt membre UE. Regatul Unit și Irlanda au fost membre Schengen până în ianuarie 2020.

România și Bulgaria ar fi trebuit să intre în Schengen în martie 2011, conform înțelegerii din 2007, dar Germania, Finlanda și Austria s-au opus pe motive de corupție. La fel s-a întâmplat șiș în 2013, când aderarea nici nu a mai fost supusă la vot.

Mai toate încercările ulterioare au găsit opoziție la diferite state cu probleme naționaliste în politica internă. La acestea se adăuga de fiecare dată și faptul că noi ne aflăm în în Mecanismul de Control și Verificare , celebrul MCV, care a fost ridicat doar luna trecută.

Europarlamentarul Victor Negrescu (PSD) a declarat joi, înaintea începerii ședinței Consiliului JAI privind aderarea României la spațiul Schengen, că Austria își menține în continuare opoziția dar că există mai multe variante de compromis.

Potrivit ordinii de zi, ședința începe la ora 11:00 (ora României) chiar cu discuția legată de aderarea celor 3 state la spațiul Schengen.

„Miniștrii vor discuta despre aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Bulgaria, Croația și România și vor urmări să adopte decizii în această privință.

Miniștrii vor evalua, de asemenea, situația generală a spațiului Schengen, ca parte a ciclului anual al Consiliului Schengen. Aceștia se vor concentra în special pe combaterea introducerii ilegale de migranți și pe interoperabilitatea sistemelor informatice”, se arată în programul reuniunii.

Alte puncte importante pe ordinea de zi se referă la „azil și migrație”, precum și la „agresiunea Rusiei împotriva Ungariei”.

Ce variante are România

În condițiile în care Austria și Olanda, oficialii români au sugerat o serie de scenarii.

România şi Bulgaria să intre în spaţiul Schengen împreună în a doua parte a anului viitor, atunci când Spania va deţine preşedinţia Consiliului UE, ceea ce ar însemna ca votul să aibă loc acum, dar cele 2 ţări să fie supuse unor demersuri suplimentare pentru securizarea frontierelor, a declarat miercuri, pentru Agerpres, eurodeputatul S&D Victor Negrescu.

O variantă sugerată de europarlamentarul Siegfried Mureșan ar fi abținerea, „care ne ajută, noi dorim sa aderăm. Da, este o soluție (abținerea, n.red.)”, la votul pentru aderarea României la Schengen, a explicat Mureșan într-o intervenție la Realitatea Plus. Acesta a subliniat că se lucrează încă la convingerea Austriei, astfel încât votul să fie unanim favorabil.

Tot într-o interveție la Realitatea Plus, europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a afirmat că în cazul respingerii integrării României în spațiul Schnegen mai există și alte variante, dar a precizat că nu le poate devoala atât timp cât ținta principală este obținerea unui acord la reuniunea de joi.