România a abandonat Tezaurul depus la Moscova! Din 2019 nu a mai existat nicio negociere

Un document semnat de ministrul Bogdan Aurescu spune când ar putea fi reluate negocierile cu rușii pentru recuperarea Tezaurului depus la Moscova.

Comisia comună româno-rusă pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relațiilor bilaterale, inclusiv probleme Tezaurului României depus la Moscova în timpul răzbPrimului Război Mondial și acțiunile părții române s-a întrunit ultima oară în 7-8 noiembrie 2019. Și de atunci nu s-a mai întâmplat nimic iar o eventuală reluare a discuțiilor va fi stabilită după terminarea războiului din Ucraina. ”Până la acel moment, dialogul politic cu autoritățile ruse rămâne suspendat”, se arată într-un document semnat de ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.

De la încheierea ultimei Comisii Comune și până la agresiunea Rusiei în Ucraina, autoritățile de la Moscova au încercat să invoce tot felul de motive pentru care să se amâne o discuție concretă pe subiect. În plus, nu a existat nicio susținere din partea Uniunii Europene pentru ca negocierile să fie mai dure, din partea țării noastre. „Strategia BNR este de a întreţine în conştiinţa românilor că avem o creanţă de 100 de tone de aur de recuperat de la ruşi”, a declarat la un moment dat Adrian Vasilescu, consilerul guvernatorului BNR.

În decembrie 1916, au plecat către Moscova 1.738 de casete cu aur ale BNR, în valoare de aproximativ 315 milioane lei (cifra exactă – 314.580.456, 84 lei), adică 91,32 tone, care au fost încărcate în 17 vagoane de tren. În iulie 1917, a plecat al doilea transport: în trei vagoane de tren au fost încărcate 188 de casete ale Băncii Naţionale, care cuprindeau: aur, în valoare de 574 523,57 lei, adică 0,16 tone, şi „titluri, efecte, valori, depozite, parte din arhive şi cărţi, actele sale. Astfel, în total, în primul şi în cel de-al doilea transport s-au aflat 91,48 tone aur.

La puţin timp după al doilea transfer, în octombrie 1917, bolşevicii au preluat puterea în Rusia şi au confiscat tezaurul României,  pe care l-au declarat „intangibil”. Totuşi, bolşevicii şi-au asumat răspunderea „de a păstra acest tezaur pentru a-l preda în mâinile poporului român”.

Ulterior, sovieticii au restituit, în două tranşe (1935 şi 1956), porţiuni din tezaur, cu o valoare redusă comparativ cu valoarea totală a tezaurului transmis la Moscova. În iunie 1935, Rusia a trimis în România 212 de lăzi, în care se aflau bilete de bancă, „cerneluri tipografice, hârtie pentru tipărirea bancnotelor, un aparat de numerotat, clei, hârtii de valoare, inclusiv dintre cele depozitate de particulari la BNR, dar pentru care fuseseră deja emise duplicate, şi documente de arhivă”. În 1956, URSS a trimis României, printre altele, tezaurul cunoscut sub denumirea „Cloşca cu puii de aur”, cu o greutate de 19,763 kilograme.

După căderea URSS, problema tezaurului României a revenit în prim-plan în 1994,  în timpul vizitei făcute la Moscova de către fostul preşedinte Ion Iliescu. De această dată, ruşii au aplelat la politica de tergiversări, atunci când a fost pusă în discuţie chestiunea restituirii tezaurului. Rezultatul vizitei preşedintelui Iliescu a fost o retrocedare simbolică a 12 monezi de aur în greutatea de 77 de grame, care au ajuns să fie datate şi înregistrate abia în 2008.

Tratatul româno-rus semnat în anul 2003 pasează mai departe responsabilitatea legată de tezaur unei comisii mixte de istorici români şi ruşi. A fost din nou o metodă acceptată de conducerea Rusiei pentru a scăpa de această problemă delicată.

În 2005, Traian Băsescu a declarat în urma unei vizite la Moscova la invitația președintelui Federației Ruse Vladimir Putin că „chestiunea Tratatului Ribbentrop-Molotov și a tezaurului trebuie lăsată în seama istoricilor“. Declarația fostului președinte a fost criticată la vremea respectivă nu doar de liderii politici, ci și de către presă și societatea civilă. Restituirea tezaurului României de către Moscova a făcut obiectul a numeroase comisii româno-ruse care nu au ajuns la nici un rezultat. Diplomația română a fost mereu fie dezinteresată, fie cu un pas în urma diplomaților ruși.

Dosarul tezaurului a fost redeschis în 2019 de ministrul de Externe Bogdan Aurescu, prin reluarea tratativelor în cadrul Comisiei comune româno-ruse, principalul punct de pe agenda discuțiilor fiind problema tezaurului României depus la Moscova în perioada Primului Război Mondial. Comisia include experţi din mai multe domenii: istorici, arhivişti, specialiști în domeniul financiar şi bancar, muzeografi, experți în domeniul artei. Au trecut de atunci patru ani, în care nu s-a mai auzit nimic referitor la o eventuală evoluție a discuțiilor din cadrul comisiei. De abia acum, documentul semnat de Bogdan Aurescu spune ceva despre o eventuală reluare a dialogului politic după terminarea războiului din Ucraina