România a ajuns la o datorie publică uriașă! Cum explică Finanțele acest fenomen

Datoria publică a crescut în doar trei luni din 2024 cu 61,6 miliarde de lei, echivalent a 3,1% din PIB. Datoria publică a crescut din decembrie trecut până la finalul lui martie cu 61,6 miliarde de lei (12,3 miliarde de euro) şi a ajuns la 845 miliarde de lei (169miliarde de euro), adică 51,9% din PIB.

Un document semnat Alin-Marius Andrieș, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, se explică modul cum a ajus România la această datorie record.

16:12, 18.11.2024 • ACTUALITATE

BCE avertizează: datoria guvernamentală ridicată amenință creșterea economică

09:25, 27.10.2024 • ECONOMIE

Buzunarele românilor, afectate de cheltuielile statului! Un document guvernamental trimis la Bruxelles arată cu cât va crește datoria publică

Potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.64/2007 privind datoria publică, cu modificările și completările ulterioare, și a Hotărârii Guvernului nr. 1470/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.”/2007 privind datoria publică, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Finanțelor este autorizat să angajeze în numele și în contul statului obligații de natura datoriei publice guvernamentale, în principal, pentru finanțarea deficitului bugetar aprobat prin lege de către Parlamentul României pentru anul în curs, precum și pentru refinanțarea datoriei publice guvernamentale scadente și nu pentru finanțarea unor cheltuieli bugetare specifice, cu excepția cheltuielilor finanțate prin emisiuni de titluri de stat destinate protejării mediului înconjurător și combaterii schimbărilor climatice, precum și a celor din domeniul social și de dezvoltare durabilă, în linie cu obiectivele stabilite prin Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale pe termen mediul.

Luând în considerare nivelul prognozat al deficitelor bugetare și al indicatorilor macroeconomici pentru perioada 2024 – 2026, precum și implementarea măsurilor de consolidare fiscală, prezentate în Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2024-2026, Finanțele estimează că acestea vor avea o influență pozitivă asupra traiectoriei viitoare a datoriei publice.

Conform datelor operative publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor, la data de 31 februarie 2024, datoria guvernamentală brută calculată conform metodologiei Uniunii Europene (UE) a reprezentat 52,4% din PIB, situându-se sub plafonul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht.

Acest indicator reflect faptul că Ministerul Finanțelor a adoptat și în acest an o strategie prudentă de finanțare și de implementare a planului de finanțare,

atragând în primele 2 luni ale anului o parte semnificativă din necesarul de finanțare, respective suma de circa 65 de miliarde echivalent lei, în linie cu practicile și politicile de finanțare adoptate și de alți emitenți suverani (Polonia, Ungaria etc.).

De asemenea, în primele 2 luni ale acestui an, nu au devenit scadente rambursări semnificative de datorie publică, ceea ce s-a reflectat în menținerea temporară a acestui indicator la un nivel relativ ridicat.

Ponderea datoriei guvernamentale în PIB conform metodologiei UE s-a calculat luând în considerare suma PIB-urilor trimestriale realizate în ultimele 4 trimestre (trimestrul I al anului 2023 – trimestrul IV al anului 2023), comunicate de către Institutul Național de Statistică (INS). Odată cu publicarea de către INS a PIBului pentru trimestrul 1 2024³, indicatorul ponderea datoriei guvernamentale în PIB urmează să fie revizuit și se va republica pe site-ul Ministerului Finanțelor la secțiunea Datorie Publică – Statistici și prezentări.

Potrivit prevederilor art.5 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr.69/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul are obligația să îndeplinească obiectivele de politică fiscal-bugetară, să elaboreze să aplice strategia fiscal-bugetară anuală potrivit regulilor fiscal-bugetare, respectiv menținerea datoriei publice la un nivel sustenabil pe termen mediu și lung, precum și menținerea unui nivel adecvat al resurselor bugetare pentru plata serviciului datoriei publice.

Cadrul macroeconomic pe care se bazează previziunile bugetare pentru perioada 2024-2026 a avut în vedere obiectivele și măsurile prevăzute în Programul de Guvernare, adoptat prin Hotărârea Parlamentului nr.22/2023 privind acordarea încrederii Guvernului, întărite prin operaționalizarea Planului de Redresare și Reziliență (PNRR), conținând reforme în domeniile reglementate care să stimuleze competitivitatea economiei românești și să accelereze convergența reală a României cu economiile dezvoltate din UE.

Romania face obiectul unei proceduri de deficit excesiv ca urmare a înregistrării unui deficit bugetar de 4,4% din PIB în anul 2019, semnificativ peste pragul de 3% admis de regulamentele europene.

Procedura de deficit excesiv a fost inițiată în luna aprilie a anului 2020, ca urmare a încălcării limitei de 3% prevăzute în Tratatul de Funcționare a UE, cât și în lipsa introducerii unei consolidări fiscale în urma avertismentelor primite de la Comisia Europeană. Potrivit recomandării Consiliului UE, procedura de deficit excesiv trebuie încheiată până în anul 2024.

Situația fiscală dificilă în care se află România este apărută având în vedere contextul internațional complicat și suprapunerea de crize cu care se confruntă atât România, cât și UE, conflictul militar de la graniță care reclamă creșterea cheltuielilor de apărare și securitate, inflația ridicată care a erodat semnificativ puterea de cumpărare, cu efecte mai ample pentru persoanele cu venituri reduse, precum și impactul schimbărilor climatice și tranziția energetică care necesită întărirea capacității de intervenție a statului în momente foarte complicate. De aceea este necesară o combinație de măsuri macroeconomice care să încerce să restabilească echilibrele economice și o implementare graduală a procesului de consolidare bugetară.

Prin Legea nr.296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, cu modificările și completările ulterioare, au fost reglementate unele măsuri fiscal-bugetare pentru a asigura o utilizare eficientă a resurselor fiscale ale statului român, a asigura gestionarea dezechilibrelor fiscale din marile sisteme publice, măsuri pentru a înlătura risipa de fonduri publice, din care se menționează:

– diminuarea cu cel putin 25% a funcțiilor de demnitate publică de secretar de stat, consilier de stat/subsecretar de stat/vicepreședinte și a funcțiilor de demnitate publică asimilate acestora;  desființarea posturilor vacante; desfiintarea funcției de șef birou;  majorarea normativelor pentru constituirea structurilor la nivel de serviciu/direcție/direcție generală:

1. minimum 10 posturi de execuție pentru constituirea unui serviciu;
2. minimum 20 posturi de execuție pentru constituirea unei direcții;
3. minimum 35 de posturi de execuție pentru constituirea unei direcții generale; diminuarea ponderii funcțiilor publice de conducere în totalul funcțiilor la nivel de ordonator principal de credite de la 12% la 8%; Limitarea funcțiilor de conducere la maxim 10% pentru celelalte categorii de personal bugetar;  acordarea voucherelor de vacanță numai pentru funcționarii publici cu un venit sub nivelul unui plafon de 8.000 lei net/lunar. Valoarea voucherului de vacanță crește de la 1.450 lei/an la 1.600 lei/an pentru a nu fi afectați funcționarii de introducerea CASS de 10% la voucherele de vacantă;  acordarea indemnizației de hrană numai pentru funcționarii publici cu venituri sub 8.000 lei net/lunar;  plafonarea sporului de condiții vătămătoare (sporul de antenă) de 15% din salariul de bază dar nu mai mult de 1.500 lei brut/lună pentru toate domeniile de activitate din sectorul bugetar;  aprobarea/modificarea de normative de cheltuieli pentru instituțiile și autoritățile publice în ce privește dotarea cu autoturisme și consumul de carburanti; Limitarea cheltuielilor cu achiziția de aparate de telefonie mobilă și de abonamente lunare de telefonie mobilă etc..

De asemenea, prin Ordonanta de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, au fost reglementate unele măsuri fiscal-bugetare pentru a gestiona în mod prudent resursele și obligațiile bugetare, precum și riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziției fiscale pe termen mediu și lung, precum și predictibilitatea politicii fiscal-bugetare pe termen mediu, în scopul menținerii stabilității macroeconomice, din care se menționează:

• majorarea cu 5% a salariilor de bază ale personalului plătit din fonduri publice cu excepția personalului din învățământ care va beneficia de o majorare de 20%, acordată în două tranșe începând de la 1 ianuarie și 1 iunie 2024;
• munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se va compensa numai cu timp liber corespunzător, cu anumite excepții prevăzute de lege;

• instituțiile și autoritățile publice nu acordă personalului din cadrul acestora bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă, reglementate de Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările și completările ulterioare;
• instituțiile și autoritățile publice nu acordă personalului din cadrul acestora premii; cuantumul compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană, valoarea financiară anuală a normelor de echipare și valoarea financiară a drepturilor de echipament se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie a anului 2023; suspendarea ocupării prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante;
• menținerea în anul 2024 în plată la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie a anului 2023, a unor drepturi (indemnizația pentru activitatea de liber profesionist, cuantumul indemnizațiilor acordate membrilor Academiei Române, drepturi pentru recunoașterea meritelor personalului participant la acțiuni militare, misiuni operații pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român) etc.; rentele viagere prevăzute la art.64 din Legea educatiei fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul aflat în plată în luna decembrie a anului 2023;
• cuantumul lunar al indemnizației de merit se menține la nivelul din luna decembrie a anului 2023, de 6.240 de lei;
• reducerea numărului de gratuități la transport, numai în limita a 3 călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple, la facilitățile de transport stabilite prin acte normative pentru unele categorii de persoane, etc..

Politicile publice constituie un răspuns strategic al Guvernului la problemele economice actuale, care se adresează dezvoltării economice, domeniului social, protecției sociale, capitalului uman, domeniul fondurilor europene, politici formulate în contextul angajamentelor asumate în cadrul PNRR.

Ajustarea deficitului bugetar în mod treptat și în ritm mai puțin accelerat are în vedere, printre alte considerente, că în anul 2024 trebuie implementate reforme importante din PNRR, cum ar fi, noua lege a pensiilor, precum și realizarea unor proiecte de investiții finanțate din granturi și împrumuturi din PNRR, necesar a fi finalizate până la sfârsitul anului 2026, care reclamă sume bugetare importante. Aceste sume trebuie alocate, întrucât acestea vor conduce la o economie rezilientă și robustă la șocuri adverse pentru a pregăti statele membre mai bine pentru provocările și oportunitățile generate de tranziția verde și cea digitală.

Se va ține seama de alocarea substanțială de fonduri din partea UE, care să fie valorificată optim, reprezentând un element central al sustenabilității bugetare prin prisma strategiei investiționale și a caracterului nerambursabil al acestor fonduri.

De asemenea, ordonatorii principali de credite trebuie să acorde o atenție deosebită și să întreprindă toate eforturile în vederea utilizării eficiente a creditelor bugetare, să depună eforturi de accelerare a implementării proiectelor din fonduri externe nerambursabile, în special, a celor aferente proiectelor finanțate din PNRR.

De asemenea, România are al doilea cel mai redus nivel de venituri fiscale (inclusiv contribuții de asigurări) din UE, reprezentând circa 27% din PIB, media în UE fiind de peste 40% din PIB. Acest lucru este parțial datorat unui regim fiscal favorabil investițiilor și menținerii competitivității externe, reprezentat prin cote mai reduse de impozitare, în general, precum și prin acordarea unor scutiri și deduceri fiscale.

În contextul procedurii UE de deficit excesiv în care se află România și luând în calcul nivelul relativ scăzut al veniturilor fiscale, creșterea acestora din urmă este necesară pentru ajustarea deficitului bugetar, având în vedere că România nu are un spațiu bugetar care să permită o reducere masivă de cheltuieli – țara noastră are deja una dintre cele mai scăzute rate de cheltuieli din UE, în condițiile în care sunt necesare alocări suplimentare în educație, infrastructură etc..

Pentru creșterea veniturilor fiscale au fost adoptate o serie de măsuri prin Legea nr.296 din 2023, cu modificările și completările ulterioare, care vizează reașezarea unor taxe și impozite, eliminarea parțială a unor scutiri și deduceri fiscale, precum și îmbunătățirea colectării.

Măsuri în domeniul veniturilor:

• Impozit pe profit și impozit pe venitul microîntreprinderi impozit minim de 1% pe cifra de afaceri pentru companii care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro, și care în anul de calcul determină un impozit pe profit mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri; Impozitul se aplică veniturilor totale ajustate cu venituri neimpozabile, investiții și amortizare; impozit suplimentar pentru instituțiile de credit, calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a unei cote de impozitare, astfel: 2% în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2025, respectiv 1%, începând cu data de 1 ianuarie a anului 2026. Cifra de afaceri cuprinde venituri din dobânzi, dividende, taxe și comisioane, respectiv alte categorii de venituri;  impozit suplimentar pentru operatorii din sectoarele petrol și gaze naturale, care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro: se impune un impozit suplimentar de 0,5% din veniturile totale ajustate cu venituri neimpozabile, investiții și amortizări;  instituirea a două cote de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, astfel:

60. 1% pentru microîntreprinderile care realizează venituri ce nu depășesc 60.000 de euro;
61. 3% pentru microîntreprinderile care (i) realizează venituri peste 60.000 de euro sau (ii) desfășoară activități, principale sau secundare, în domeniile editare produse software, facilități de cazare, restaurante, catering pentru evenimente, baruri, activități juridice (societățile cu personalitate juridică care nu sunt entități transparente fiscal, constituite de avocați), activități de asistență medicală generală sau specializată, stomatologie;

• Impozit pe venit și contribuții de asigurări sociale revizuirea reglementării privind acordarea facilitaților fiscale pentru persoanele fizice care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor ca urmare a desfășurării activității de creare de programe pentru calculator: scutirea de la plata impozitului pe venit se aplică numai pentru veniturile realizate în baza unui singur contract individual de muncă și pentru veniturile brute lunare de până la 10.000 de lei inclusiv. Suplimentar, persoanele fizice pot opta pentru plata contribuției datorate la fondul de pensii administrat privat. Aplicarea facilităților fiscale se limitează până la data de 31 decembrie a anului 2028; revizuirea reglementărilor privind acordarea facilităților fiscale în sectorul construcții, precum și în sectorul agricol și în industria alimentară:

i) scutirea de la plata impozitului pe venit se aplică numai pentru veniturile realizate în baza unui singur contract individual de muncă, cu normă întreagă

sau cu timp parțial, și pentru veniturile brute lunare de până la 10.000 lei inclusiv; ii) eliminarea exceptării de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate;

iii) scutirea de la plata contribuției de asigurări sociale datorată de angajatori pentru activitatea desfășurată în condiții deosebite, speciale sau în alte condiții de muncă;  includerea sumelor reprezentând valoarea nominală a tichetelor de masă și a voucherelor de vacanță acordate potrivit legii, în baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor. Măsura intră în vigoare începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2024;  modificarea regimului aplicabil din punct de vedere al contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din activități independente. Persoanele fizice care realizează venituri din activități independente, din una sau mai multe surse, datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate pe fiecare sursă de venit, la o bază anuală de calcul egală care nu poate fi mai mare decât cea corespunzătoare unei baze anuale de calcul egală cu nivelul de 60 de salarii minime brute pe țară;

• Taxa pe valoarea adăugată creșterea cotei de TVA de 5% la 9% pentru livrarea de locuințe sociale (cu păstrarea plafonului de 600.000 de lei), livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură și alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență, pentru centre de fitness/baze sportive, activități recreative (parcuri de distracții [recreative, bâlciuri) și intrare evenimente sportive;  trecerea de la aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la aplicarea cotei standard de TVA pentru livrarea de bere fără alcool și de alimente cu zahăr adăugat, al căror conținut total de zahăr este de minimum 10g/100g produs;  modificarea cotei de TVA de la 5% la 19% pentru transportul de persoane în scop turistic sau de agrement.
• Accize introducerea în sfera produselor supuse accizelor nearmonizate a băuturilor nealcoolice cu zahăr adăugat/conținut de zahar între 5-8g/100ml 0,4 lei/litru și peste 8g/100 ml 0,6 lei/litru;  majorarea nivelului accizelor pentru produsele de tutun cu 7,5% de la 01 ianuarie 2024;  majorarea nivelului accizelor pentru produsele cu alcool cu 10% de la 01 ianuarie 2024;

• Impozite și taxe pe proprietate impozitarea proprietăților imobiliare și mobiliare de valoare mare, de 0,3% pentru proprietățile reprezentând clădiri rezidențiale, cota fiind aplicată asupra diferenței dintre valoarea impozabilă a clădirii comunicată de către organul fiscal local prin decizia de impunere și plafonul de 2.500.000 de lei, respectiv în cazul autoturismelor, cota se aplică asupra diferenței dintre valoarea de achiziție și plafonul de 375.000 de lei.

Măsuri suplimentare pe partea de venituri bugetare

• Continuarea procesului de reformă și modernizare a administrației fiscale:  adoptarea legislației privind dezvoltarea și implementarea graduală a unui sistem integrat de management al riscurilor prin utilizarea unor soluții digitale de ultimă generație pentru identificarea obiectivă a riscurilor fiscale și efectuarea de controale țintite;

• intensificarea controlului asupra zonelor sensibile în ceea ce privește evaziunea, precum comerțul cu produse supuse accizelor, importul și exportul de mărfuri; reglementarea sistemului național RO e-TVA, al cărui scop este de pre-completarea decontului de TVA și punerea la dispoziția persoanelor impozabile prin intermediul Spațiului privat virtual. Sistemul național RO e-TVA reprezintă un instrument important în procesul de combatere și de reducere a fenomenului de evaziune fiscală și asigură cerințele de interconectare cu celelalte sisteme informatice de interes strategic național, care conțin informații privind operațiunile impozabile din sfera TVA;  finalizarea Sistemul informatic de monitorizare a tranzacțiilor intracomunitare pentru reducerea timpilor necesari tranzitării punctelor de trecere a frontierei comune cu statele membre UE;  îmbunătățirea și extinderea platformei utilizate pentru schimbul internațional de informații Automatic Exchange of Information (AEOI) cu funcționalități specifice DAC3/BEPS5 și DAC 6. Sistemul constă în realizarea unui schimb de informații între administrațiile fiscale ale statelor membre cu privire la anumite categorii de venituri și de capital pe care contribuabilii le dețin în alte state membre decât statul lor de rezidentă;  operaționalizarea sistemului informatic VIES_RO – Value Added Tax Information Exchange System reproiectat și optimizat, adaptat ultimelor cerințe la nivel intracomunitar și național, capabil de performanțe deosebite, net superioare față de sistemul VIES anterior, utilizând tehnologii moderne, care permit o dezvoltare și adaptabilitate continuă la cerințele naționale și intracomunitare;  instituirea Sistemului național RO e-Sigiliu, parte integrantă din RO e-Transport, ca măsură în vederea asigurării respectării trasabilității transporturilor rutiere de bunuri pe teritoriul României, un sistem bazat pe utilizarea unor dispozitive electronice și a unei aplicații informatice care permite autorităților competente determinarea potențialelor puncte de deturnare a transporturilor rutiere de bunuri, indiferent dacă acestea se află în tranzit sau au ca destinație finală un operator economic de pe teritoriul național;  dezvoltarea capabilităților RO e-Transport prin inițierea unei achiziții publice de camere de luat vederi care recunosc numerele de înmatriculare, ce vor fi montate în punctele de trecere a frontierei de stat a României, acolo unde nu există acoperire;
• Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) urmărește colectarea masivă de date, prin implementarea sistemelor informatice, ceea ce va conduce la furnizarea de date fiscale consistente către sistemul de analiză de risc, activitate care va contribui la diminuarea evaziunii fiscale. În acest sens, au fost dezvoltate module privind stabilirea, testarea și aplicarea indicatorilor de risc, respectiv: RO e-Factura, RO e-Sigiliu, RO e-Transport, RO e-Case de marcat electronice și RO e-TVA; planificarea pe termen mediu și lung include, în primul rând, implementarea proiectelor majore asumate prin PNRR, respectiv SFERA și BIG DATA (APIC) și a celorlalte care vizează optimizări sau digitalizarea punctuală a anumitor servicii, respectiv: digitalizarea activității de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, gestionarea digitalizată a activității din domeniul juridic, dezvoltarea serviciilor la distanță (chatbot), reproiectarea, optimizarea și extinderea sistemelor informatice ce vizează schimbul de informații în domeniul fiscal: VIES_RO, AEOI_RO
• prin prisma beneficiilor, se urmărește ca prin intermediul operaționalizării proiectului BIG DATA să fie îmbunatațlta calitatea și eficiența serviciilor

• prestate printr-o utilizare inteligentă a datelor/informațiilor și valorificarea acestora, atât pentru combaterea evaziunii fiscale, cât și pentru aplicarea măsurilor asiguratorii în situația debitorilor care își risipesc (ascund patrimoniul) în vederea eludării bugetului de stat, inclusiv în cazul creanțelor provenite din săvârșirea de infracțiuni, scopul fiind de a asigura un comportament corect al contribuabililor față de administrația fiscală și sprijinirea acestora în respectarea prevederilor legale; în același context, proiectul SFERA va aduce, în primul rând, un grad mai mare de eficiență la nivel instituțional prin retehnologizarea și reproiectarea sistemelor informatice de administrare fiscală a contribuabililor și asigurarea interoperabilității acestora cu sistemele informatice ale instituțiilor statului care dețin și pot furniza informații utile în activitatea de colectare a impozitelor/ taxelor;  avertizarea timpurie a contribuabililor cu privire la situația fiscală, precum și necesitatea prevenirii intrării contribuabililor sub incidența Legii nr.241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu modificările și completările ulterioare, sens în care a fost elaborat proiectul Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru aprobarea procedurii de comunicare a notificărilor privind îndeplinirea obligațiilor bugetare de plată, acesta având ca obiectiv managementul arieratelor;  notificarea persoanelor fizice cu privire la impunerea cu o cotă de 70% aplicată asupra bazei impozabile ajustată, începând cu data de 01 iulie 2024, referitor la orice venituri a căror sursă nu a fost identificată;  digitalizarea va transforma procesele tradiționale în unele facile și predictibile, reducând costurile pentru contribuabilii onești, dar va oferi totodată, suficiente mijloace de a depista, analiza și combate neconformarea preponderent deliberată, acționând chiar preventiv, înainte ca evaziunea să se producă. Acest cadru de administrare eficient și eficace va putea crea tratamente specifice fiecărei categorii de contribuabili, în funcție de specificul fiecărui sector economic, geografic etc., în cadrul unor programe de conformare fiscală, permanent adaptabile.