România a încheiat toate socotelile directe cu Gazprom. De unde provine gazul pe care îl importăm

Publicat: 23 oct. 2024, 11:13, de Cristian Matache, în Energie , ? cititori
România a încheiat toate socotelile directe cu Gazprom. De unde provine gazul pe care îl importăm

România a încetat să mai importe gaze naturale din Rusia, iar contractele directe cu furnizorul rus au fost eliminate. Această schimbare strategică a fost determinată de necesitatea de a diminua dependența de sursele rusești de energie, în special în lumina conflictului din Ucraina și a efectelor sale asupra securității energetice europene, se arată într-un document semnat de Casian Pavel Nițulescu, secretar de stat în Ministerul Energiei.

”La acest moment, România nu importă gaze naturale rusești via Ucraina și nici nu are contracte directe de furnizare gaze naturale cu Gazprom. Pentru asigurarea necesarului de consum, România importă gaze naturale din direcția Szeged-Arad și prin intermediul punctelor de interconectare din sud, cu Bulgaria, Kardam 1 – Negru Vodă 1 (Coridorul Trans-balcanic) și Giurgiu-Ruse”, se spune în document. Aceste măsuri au fost esențiale pentru diversificarea surselor de aprovizionare, contribuind la reducerea riscurilor asociate cu importurile din Federația Rusă.

Măsuri interne pentru securitatea aprovizionării

România se află într-o poziție favorizată, cu o dependență scăzută de importurile de gaze naturale, deoarece aproximativ 80-85% din necesarul intern este acoperit de producția națională. Autoritățile au implementat măsuri strategice pentru a menține siguranța aprovizionării, inclusiv prin umplerea depozitelor subterane de gaze naturale. La 13 octombrie 2024, stocurile de gaze erau la un nivel ridicat, cu 3.271,7 milioane metri cubi, cu 87,6 milioane metri cubi mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2023.

Aceste stocuri sunt esențiale pentru pregătirea sezonului rece 2024-2025, conform obiectivelor stabilite de Comisia Europeană. Planul prevede umplerea depozitelor de gaze la diverse praguri intermediare, asigurându-se astfel un nivel de siguranță pe tot parcursul iernii.

Diversificarea surselor de aprovizionare prin colaborări regionale

Pe plan extern, Ministerul Energiei a demarat o serie de dialoguri regionale, având ca obiectiv principal diversificarea rutelor și surselor de aprovizionare cu gaze naturale. Un exemplu este accesul la noi surse de gaze din Marea Caspică, prin Coridorul Vertical de gaze (Grecia-Bulgaria-România) și Coridorul Trans-balcanic (Turcia-Bulgaria-România-Ucraina-Republica Moldova). Aceste rute alternative permit României să își reducă dependența de gazele naturale rusești.

Resursele din Marea Neagră: un pas esențial pentru securitatea energetică

Exploatarea resurselor de hidrocarburi din Marea Neagră reprezintă o oportunitate majoră pentru România de a-și consolida securitatea energetică pe termen lung. Producția din Marea Neagră, alături de cea onshore, va asigura nu doar acoperirea completă a consumului intern de gaze naturale, ci va permite și exporturi către piețele regionale și europene. Această diversificare a surselor de alimentare va contribui la reducerea dependenței de importuri din Federația Rusă.

Construcția infrastructurii necesare pentru preluarea acestor resurse va asigura un flux stabil de gaze naturale atât pentru consumatorii din România, cât și pentru alte țări din regiune. Această extindere strategică va poziționa România drept un jucător cheie în sectorul energetic din Europa de Sud-Est.

Pregătirea pentru iarna 2024-2025

Pentru sezonul rece care urmează, România are capacitatea de a acoperi consumul intern din producția proprie și din stocurile existente. Potrivit datelor statistice, consumul zilnic de gaze în timpul iernii variază între 48 și 52 milioane metri cubi, un volum care, teoretic, poate fi acoperit în totalitate din surse interne. Totuși, din motive comerciale, furnizorii apelează frecvent la importuri pentru a-și completa necesarul.

În primele șase luni ale anului 2024, România a produs 4704 milioane metri cubi de gaze naturale, iar importurile au fost de 1033 milioane metri cubi, conform datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică.

gaze