România a pierdut încă un proces la CEDO. Este obligată să restituie pădurile sau să plătească sume colosale drept despăgubiri

România se află în fața unui termen limită impus de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru a restitui zeci de mii de hectare de păduri, pășuni și clădiri naționalizate. Hotărârea survine în urma unor decizii definitive ale instanțelor europene și are ca scop corectarea injustițiilor istorice legate de confiscarea proprietăților în perioada comunistă. Dacă nu se va conforma, statul român riscă să plătească despăgubiri care ar putea depăși 70 de milioane de euro, o povară financiară ce ar afecta direct bugetul public.

Decizia CEDO: pădurile din Borșa, un simbol al luptei pentru dreptate

Printre cazurile emblematice este cel al Composesoratului de la Borșa, care revendică peste 17.000 de hectare de pădure în Maramureș. CEDO a obligat Romsilva, instituția responsabilă de administrarea pădurilor statului, să restituie aceste terenuri în termen de 12 luni.

Istoria acestor păduri este complicată: o treime din suprafață fusese atribuită în trecut multimiliardarului Frank Timiș, însă instanțele au decis definitiv că terenurile aparțin urmașilor foștilor proprietari, peste 20.000 la număr.

19:40, 07.01.2025 • Justitie

Cazul Pătrașcu la CEDO: România, găsită vinovată pentru încălcarea drepturilor fundamentale

16:01, 07.01.2025 • Justitie

Înfrângere grea a statului român la CEDO! Riscă să plătească 61,5 milioane de euro

Matei Mihali, președintele Composesoratului de la Borșa, a subliniat că lupta cu statul român durează de peste două decenii. El a explicat că, deși deciziile definitive ale instanțelor din România datează din 2005, statul a tergiversat aplicarea acestora, generând frustrări și o profundă dezamăgire.

Mihali a descris această situație drept „o hărțuire continuă, o umilință și o bătaie de joc”, arătând că procesul de restituire este blocat de reticența autorităților de a respecta hotărârile definitive.

„Noi ducem această luptă de peste 24 de ani cu statul român, care nu respectă hotărârile definitive și irevocabile. Noi în România am câștigat la toate instanțele, trebuia să intrăm în posesie din 2005. Suntem în 2025, dați-vă seama câtă hărțuială, câtă umilință, câtă bătaie de joc”, a declarat Matei Mihali, președintele Composesoratului de la Borșa.

Impact financiar: riscuri pentru bugetul public

Dacă România nu se conformează deciziei CEDO, va trebui să achite despăgubiri de 61,5 milioane de euro reclamanților din Maramureș, sumă care s-ar adăuga altor cazuri similare. În total, compensările financiare pentru proprietățile nerestituite ar putea depăși 70 de milioane de euro. Acești bani nu vor fi suportați de funcționarii care au blocat procesul, ci de contribuabili, a avertizat Mihali.

El a declarat că proprietarii nu doresc despăgubiri, ci vor să recupereze pădurile care le aparțin de drept, fiind o moștenire a moșilor și strămoșilor lor. Președintele Composesoratului a explicat că terenurile au fost identificate, iar documentația necesară a fost realizată conform cerințelor CEDO.

În unele cazuri, pădurile sunt încă pe amplasamentul inițial, însă altele au fost înstrăinate, necesitând o soluționare prin reamplasamente.

„Noi nu vrem milioanele de euro ale românilor, pentru că nu le plătesc acești guvernanți și acești oameni care ocupă funcțiile astea în statul român. Le plătește tot poporul român. Ori nouă ne trebuie cu orice preț, proprietatea moșilor și strămoșilor noștri. Nu-i după ei.

Proprietatea e a noastră. Proprietatea este identificată în natură. Am făcut conform Curții Europene acele expertize de identificare a celor 17.000 de hectare. O parte sunt pe vechiul amplasament, o parte s-au înstrăinat și am făcut alt amplasament care conform hotărârii CEDO vom merge și ni le vom lua și vom fi puși în posesie”, a mai afirmat președintele Composesoratului de la Borșa.

Mai multe cazuri de restituire: o provocare sistemică

Pe lângă cazul din Borșa, CEDO a impus statului român să rezolve alte 20 de cazuri similare, care vizează terenuri agricole, pășuni și locuințe naționalizate. Aceste hotărâri definitive vin să corecteze nedreptățile din perioada comunistă, însă pun în evidență incapacitatea autorităților de a respecta și implementa deciziile judecătorești într-un mod eficient și echitabil.

Conform unor surse din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), statul continuă să încerce revizuirea deciziilor definitive, ceea ce prelungește și mai mult procesul de restituire. Aceste demersuri, deși legale, sunt percepute de reclamanți ca o strategie de amânare și un refuz de a respecta drepturile fundamentale ale proprietarilor.