România a redevenit exportator de energie fără să aibă niciun MW în plus

Un document semnat de Casian-Pavel Nițulescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, ne spune cum de a redevenit România exportator de curent deși nu a venit cu nicio capacitate de producție noua mai de anvergură.

În semestrul I al anului 2023, România a devenit exportator net de energie electrică, spre deosebire de poziția de importator net pe care a avut-o în anul 2022. Pentru claritate, soldul net de export a fost de 679 MWh/h. De cealaltă parte, soldul net de export pentru semestrul I al anilor 2021 și 2022 s-a ridicat la doar 47 MWWh, respectiv 152 MWh/h, conform datelor ANRE.

Așadar, cantitatea de energie electrică exportată în semestrul I al anului 2023 a crescut de 14,4 ori comparativ cu cantitatea de energie electrică exportată în semestrul I al anului 2021.

Creșterea exportului se datorează, în principal, scăderii consumului la nivel intern, în condițiile în care prețurile, chiar și plafonate, au reprezentat uneori un efort prea mare pentru consumatori. De asemenea, creșterea potențialului de export s-a datorat și condițiilor climatice complet diferite în anul 2023 față de 2022, respectiv existența unor cantități de energie electrică eoliană și hidro substanțial mai mari decât în anul trecut.

Practic, exportăm mai mult decât importăm deși nu am venit cu nicio capacitate de producție nouă. Din totalul capacităților de producere a energiei electrice cu o putere instalată de peste 4.900 MW, prevăzute prin Programele de guvernare a fi puse în funcțiune la operatorii la care statul este acționar unic/majoritar, a fost pusă în funcțiune o singură capacitate cu o putere de doar 3 MW, reprezentând 0,06%, se arată în Auditul performanței privind „Energia din surse regenerabile și contribuția la asigurarea independenței energetice”, document elaborat de Curtea de Conturi.producție în plus.

Conform legislației în vigoare, contracte pe termen lung se pot încheia începând cu luna decembrie 2021, când s-a finalizat transpunerea Directivei 944/2019 în legislația românească, prin adoptarea OUG 143/2021 și renunțarea la tranzacționarea centralizată. Încheierea de contracte pe termen lung este apanajul participanților la piața de energie, ministerul neputând să impună companiilor ce tipuri de contracte să încheie. Este de așteptat ca numărul acestor tipuri de contracte să crească pe măsură ce volatilitatea în piață se va reduce, precum și după încheierea mecanismului MACEE și adoptarea noului Regulament european al pieței de energie electrică, până la sfârșitul acestui an, regulament în cadrul căruia contractele pe termen lung sunt menționate explicit și încurajate.

Piața de electricitate din România funcționează cuplat cu celelalte piețe europene, pentru PZU cuplarea realizându-se în baza mecanismului de cuplare a pieței — mecanismul SDAC (Single Day Ahead Coupling). În cadrul acestui mecanism prețul de tranzacționare se stabilește pe baza cererii și ofertei, România neputând sa influențeze prețul de închidere al pieței cuplate — acesta este unic pentru toate țările care tranzacționează la momentul respectiv. Dat fiind că importurile noastre se realizează, în principal, pe fondul neacoperirii curbei de consum și datorită faptului că importul se realizează în perioade în care cererea în creștere, oferta este redusă și prețul de import mai mare. In cazul exporturilor, acestea se realizează, în principal, în perioade în care în piață există o producție crescută de energie regenerabilă (eoliană, solară, hidroelectrică, respectiv surse cu caracter intermitent și imprevizibil), iar prețul de vânzare depinde de cererea existentă la momentul respectiv în piață (care este posibil să nu fie prea mare și în astfel de situații și prețul de export este scăzut).

Din cauza creșterii incontrolabile al prețurilor la energie electrică, Statul Român a introdus prin OUG 153/2022, pentru o perioadă limitată de timp, mecanismul de achiziție centralizată de energie electrică MACEE, pentru o cotă parte (80%) din cantitatea disponibilă pentru contractare (cantitatea disponibilă fiind determinată prin diminuarea prognozelor cantităților de energie electrică ce vor fi livrate de către producători în anul de aplicare, cu cantitățile de energie electrică contractate deja și cu cantitățile de energie electrică contractate pentru asigurarea serviciilor de echilibrare),

Este evident că în aceste condiții funcționarea pieței este afectată cât timp o mare parte a energiei se vinde la preț reglementat, semnalele de preț de pe burse fiind alterate de lichiditatea mult mai mică din piață, dar totuși, prin introducerea acestui mecanism, s-a înregistrat o scădere a prețurilor de tranzacționare în piață, implicit a compensațiilor pe care statul român le plătește furnizorilor obligați să vândă energie sub costuri ca urmare a intervenției statului. De asemenea, consumatorii casnici și agenții economici au beneficiat de preturi plafonate care au permis un anumit nivel de accesibilitate și predictibilitate. Conform legislației în vigoare, mecanismul MACEE urmează să rămână în vigoare până în martie 2025, iar după renunțarea la acest mecanism, sperăm că piața va funcționa din nou conform principiilor economice, în baza cererii și ofertei, fără a se mai atinge însă creșterile de prețuri înregistrate în toamna anului 2021 sau în anul 2022.