România a trecut de la economie negativă la stabilă. Ce planuri are ministrul Finanțelor

Adrian Câciu spune că România trebuie să reducă deficitul de cont curent şi deficitul balanţei comerciale pentru o creştere a ratingului de ţară. 

Reacţia acestuia vine după ce Agenţia de rating Fitch a reconfirmat ratingul suveran al României şi a revizuit perspectiva de ţară de la negativă la stabilă.

„Agenţia de rating Fitch a îmbunatatit perspectiva de ţară a României de la negativă la stabilă si a reconfirmat ratingul de tara al României. În contextul regional actual, în care presiunile recesioniste înca se manifestă, determinate fiind de incertitudinile create de evolutia conflictului din Ucraina dar mai ales de impactul inflatiei asupra economiilor statelor din Europa, precum şi de dificultăţile apărute în cadrul lanţurilor de aprovizionare, aceasta apreciere a agentiei de rating Fitch este cu atât mai importanta”, a scris Adrian Câciu, sâmbătă pe Facebook.

De ce România are această îmbunătățire

El a explicat şi de ce România are această îmbunătăţire.

„Stabilitatea politica este pilonul cel mai important al acestei evaluari. Multi trec usor peste acest aspect, dar in contextul conflictului din apropiere si a nevoii de reforme şi consolidare economică este esențială stabilitatea politică. Stabilizarea ponderii datoriei publice în PIB. După ani in care România intrase într-un real derapaj referitor la indicatorul ponderii datoriei publice si mai ales al managementului deficitar al acestuia(ìn mai putin de 24 de luni începând cu noiembrie 2019 România a reușit contraperformanța de a crește ponderea datoriei publice în PIB cu 12 puncte procentuale), anul 2022 a repus România pe un trend corect, responsabil si mai ales predictibil”, a precizat ministrul de Finanţe.

Consolidare prin ajustarea fiscală a veniturilor bugetare

De asemenea, ministrul PSD a amintit de „consolidarea fiscal-bugetara si reducerea deficitului public şi abordarea unei consolidări prin ajustarea fiscala a veniturilor bugetare”.

„Referitor la deficitul public trebuie menționat faptul că acesta cuprinde, în partea de cash mai ales, toate elementele de intervenție de tip one-off(masurile de sprijin adresate populației si economiei luate pentru compensarea erodării puterii de cumpărare) astfel ca, nivelul deficitului este influențat, conjunctural, de aceste masuri de sprijin. Din perspectiva evaluărilor macro dar si al corelațiilor cu alți indicatori sau influentei asupra acestora(exemplu reducerea inflației structurale), deficitul care contează este deficitul structural, iar reducerea acestuia are efectul pozitiv asupra celorlalți factori care afectează bunul mers al economiei. Aceasta este partea ok”, a completat Câciu.

Acesta a mai spus că, în cazul în care „vrem upgrade de rating avem un lucru important de făcut: reducerea deficitului de cont curent şi deficitului de balanță comercială”.

„Evident, cu păstrarea celorlalți piloni de care am vorbit mai sus şi care validează o abordare responsabilă. Pot să vă spun că dacă deficitul comercial şi cel de cont curent ar fi fost în scădere (şi nu în creștere) astăzi vă anunțăm o creștere a ratingului de ţară! Scăderea deficitului comercial nu se face însă doar prin efort guvernamental. Este nevoie de măsuri, programe şi mai ales de parteneriat cu mediul economic acela care, prin investiţii, să asigure trecerea la economia de producţie. Aşa numitul Productivism Economic, cel care va trebui să fie obiectivul economic de ţară al României în următorii 4-6 ani. Avem treabă!”, a conchis ministrul Câciu.