România adâncește prăpastia financiară. Deficitul balanței de plăți explodează la început de 2025

Primele două luni ale anului 2025 au adus o veste care ar trebui să pună pe gânduri autoritățile economice și pe toți cei preocupați de stabilitatea financiară a României. Potrivit unui comunicat transmis de Banca Națională a României, deficitul balanței de plăți s-a majorat alarmant, ajungând la 4,8 miliarde de euro, o creștere spectaculoasă de aproape 85% față de aceeași perioadă a anului precedent, când deficitul era de 2,6 miliarde de euro.

Deficitul balanței a crescut radical

Deficitul balanței reflectă dezechilibre adânci în structura fluxurilor financiare internaționale ale țării și ridică semne serioase de întrebare cu privire la sustenabilitatea actualelor politici economice.

Banca Națională a detaliat în comunicat componența deficitului și sectoarele în care s-au înregistrat cele mai mari dezechilibre.

16:01, 11.04.2025 • ACTUALITATE

Bolojan militează pentru educaţia financiară: Este o componentă esențială într-o societate modernă

08:00, 11.04.2025 • OPINII

România între alertă economică și optimism guvernamental: BNR vs Tánczos Barna

Balanța bunurilor (importuri vs. exporturi de mărfuri) a adâncit deficitul cu 1,5 miliarde euro față de anul trecut. Asta înseamnă că România continuă să importe semnificativ mai mult decât exportă, ceea ce creează o presiune negativă asupra monedei naționale și echilibrului comercial.

Balanța serviciilor, care în mod normal aduce un plus prin activități precum IT, transporturi sau turism, a avut și ea o contribuție negativă, cu un excedent în scădere cu 187 milioane euro. Cu alte cuvinte, avantajul tradițional al României în acest sector pare să se erodeze.

Veniturile primare, ce includ salarii, dividende sau dobânzi transferate între rezidenți și nerezidenți, au înregistrat un deficit și mai mare cu 93 milioane euro, semn că profiturile obținute în România sunt din ce în ce mai mult repatriate către străinătate.

Veniturile secundare (remiteri ale românilor din diaspora, donații, fonduri UE etc.) au adus un excedent mai mic cu 427 milioane euro, ceea ce poate indica fie o scădere a sumelor trimise acasă de românii din străinătate, fie o reducere temporară a fondurilor externe nerambursabile.

Datoria externă crește, dar cu nuanțe

În paralel cu această evoluție negativă a contului curent, România a înregistrat și o creștere a datoriei externe totale, care a ajuns la 208,28 miliarde euro la finalul lunii februarie 2025, în urcare cu 3,39 miliarde euro față de finalul anului trecut.

Datoria externă pe termen lung a crescut cu 2,3%, ajungând la 158,5 miliarde euro, ceea ce înseamnă că țara continuă să atragă finanțări importante din afară, dar cu o scadență mai lungă – un lucru care poate fi interpretat drept un semn de încredere din partea creditorilor internaționali.

În schimb, datoria externă pe termen scurt a scăzut ușor, cu 0,2%, ajungând la 49,78 miliarde euro, ceea ce poate fi privit ca un semnal pozitiv de consolidare financiară pe termen scurt.

Deși cifrele de ansamblu par pesimiste, există totuși și câțiva indicatori tehnici care sugerează că România nu este, cel puțin deocamdată, în pericol iminent:

• Rata serviciului datoriei externe pe termen lung (procentul din exporturi folosit pentru plata datoriei) s-a redus semnificativ, de la 19,6% în 2024 la 10,6% în primele două luni din 2025. Asta înseamnă că presiunea plăților externe este, momentan, mai mică.
• Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii cu rezervele valutare a crescut ușor, ajungând la 5,9 luni, față de 5,7 luni în decembrie 2024 – un indicator al solidității rezervelor valutare ale BNR.
• De asemenea, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare a urcat la 99,5%, o îmbunătățire minoră, dar notabilă, față de 99,1% la finalul anului trecut.