România, amendată de CJUE pentru gropile de gunoi neautorizate. În fruntea listei, Halda Sidex

Pe 14 decembrie 2023, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a sancționat România pentru neînchiderea a 31 de depozite de deșeuri neconforme, cu o amendă de 1,5 milioane de euro și câte 600 de euro/depozit pentru fiecare zi de întârziere.

Decizia CJUE era previzibilă, pentru că autoritățile noastre au abordat cu indiferență închiderea depozitelor neconforme. Curtea de Justiție de la Luxemburg constatase încă din 2018 încălcarea de către România a dreptului Uniunii Europene de a preveni și reduce, pe cât posibil, efectele negative asupra mediului pe care le pot avea activităţile de depozitare a deşeurilor.

Prin decizia de pe 18 octombrie 2018, CJUE a constatat că România a încălcat obligaţia de a opri depozitarea deşeurilor şi de a închide 68 de depozite de deşeuri a căror exploatare nu era autorizată.

Între timp, numărul depozitelor neconforme care nu au fost închise a scăzut de la 68 la 31, dar în 2022, apreciind că România nu se conformase hotărârii din 2018, Comisia Europeană a introdus o nouă acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor.

România, obligată să pătească Comisiei Europene câte 7 milioane de euro în fiecare an
În hotărârea de pe 14 decembrie 2023, Curtea de Justiţie a constatat că România nu a închis 31 de depozite neautorizate pentru exploatare și a obligat țara noastră la plata unei sume forfetare de 1,5 milioane de euro şi a unei penalităţi cu titlu cominatoriu de 600 de euro/depozit de deşeuri pentru fiecare zi de întârziere.

„Curtea: obligă România la plata către Comisia Europeană a unei penalități cu titlu cominatoriu în cuantum de 600 de euro pe depozit de deșeuri și pe zi
de întârziere în aplicarea măsurilor necesare pentru a se conforma
Hotărârii din 18 octombrie 2018, Comisia/România (C‑301/17,
EU:C:2018:846), începând de la data pronunțării prezentei hotărâri și
până la cea a executării complete a Hotărârii din 18 octombrie 2018.

Curtea: obligă România la plata către Comisia Europeană a unei sume forfetareîn cuantum de 1.500.000 de euro”, se spune în hotărârea Curții de Justiție de la Luxembur

Practic, pentru fiecare an în care nu sunt închise aceste depozite, România va plăti câte 6.789.000 de euro.

În fruntea listei, Halda de Zgură a Sidex, subiectul dosarului la DNA al fostului ministru Costel Alexe

Pe listă se află Halda de Zgură de la Combinatul Siderurgic „Liberty” de la Galați, fostul Sidex, care ar fi trebuit să fie închisă încă din 2014 prin ecologizare, adică prin acoperire cu un strat de pământ fertil, care să fie cultivat cu vegetație.

Închiderea haldei a fost tergiversată, iar în 2022 Agenția de Mediu Galați și-a dat acordul ca halda să fie închisă de actualul proprietar al combinatului, Grupul „Liberty Steel”, prin „autocimentare”, adică să fie abandonată în ploi și zăpezi pentru ca stratul de la suprafață să se pietrifice.

„Puterea” a scris despre modul în care s-a luat decizia închiderii Haldei de Zgură de la Galați, dar și despre faptul că închiderea haldei a fost subiectul dosarului la DNA al fostului ministru al Mediului, Costel Alexe.

Soluția tehnică de „autocimentare” este ridicolă, pentru că Halda de Zgură a fost sub acțiunea ploilor și zăpezilor din anii 60, dar nu s-a „autocimentat” și după 1990 au fost zeci de procese ale agricultorilor din zonă care au dat în judecată Combinatul Siderurgic pentru că praful de zgură a scăzut productivitatea terenurilor agricole.