România, amenințată de deșertificare. În ianuarie și februarie, precipitații cu 70-80% sub media multianuală

În ultimii 12 ani, episoadele de secetă extremă s-au repetat la fiecare 2 ani, această scădere constantă, pe termen îndelungat, a cantităților de precipitații determinând creșterea riscului de deșertificare a terenurilor agricole.

Seceta extremă continuă să afecteze agricultura din sud-estul țării și în special din sudul Moldovei, în multe zone existând riscul de deșertificare a terenurilor agricole.

În ultimii 12 ani, numai anul 2017 a fost unul cu regim pluviometric normal, șase ani au fost caracterizați prin secetă moderată, iar cinci ani au fost cu secetă extremă, în aceste condiții zonele afectate sistematic de secetă riscând să se transforme în deșert.

Potrivit unui raport al Direcției pentru Agricultură Galați cu privire la efectele negative ale schimbărilor climatice, în 2024 a fost înregistrată o cantitate de precipitații de 276 litri/mp, care reprezintă doar 57% din media multianuală.

22:26 • NECONVENTIONAL

Cel mai frumos motănel din Europa în 2025 este din România (FOTO)

13:20 • LIFESTYLE

Când se trece la ora de vară în 2025

Acest deficit de apă în sol s-a produs după ce anul 2023 a fost cel mai călduros din istorie la nivel mondial, iar în România deficitul de precipitații a fost de aproximativ 50%.

Risc de deșertificare: în ianuarie și februarie 2025, precipitații cu 70-80% mai reduse decât media multianuală

Și la acest început acestui an e constatată o scădere a cantităților de precipitații. Dacă în urmă cu câteva zeci de ani perioada de iarnă era una cu zăpezi care determinau acumularea de apă în sol, în ianuarie și februarie 2025 a fost continuat deficitul de precipitații. Acesta este cu 70%, respectiv cu 80% sub media multianuală lunară:

„Începutul de an vine cu vești rele. În luna ianuarie am totalizat 10 litri/mp, adică 30% din media multianuală lunară, iar în februarie, doar 8,5 litri/mp, adică 22% din media multianuală lunară.

Parametrul rezervă de apă în sol probabil îl vom primi de la Administrația Națională de Meteorologie din luna martie, pentru că în perioada de iarnă nu se monitorizează, dar probabil vom avea știri foarte rele, pentru că ne așteptăm la deficit”,

a declarat Vicențiu Horincar, director executiv al Direcției Agricole Galați.

 În ultimii 12 ani, au fost cinci episoade de secetă extremă și un singur an, 2017, cu regim pluviometric normal

Deficitul de precipitații din ultimii doi ani nu a venit pe neașteptate, fiind o continuare a evoluțiilor din ultimii 15 – 20 de ani, în care numai anul 2017 a fost unul cu regim pluviometric normal, iar șase ani au fost caracterizați prin secetă extremă:

„Din datele noastre, coroborate cu istoricul din ultima perioadă, 2012 – 2024, conștientizăm că s-a cronicizat accentuat fenomenul de secetă pedologică. Este alarmant faptul că în ultimii 13 ani am avut cinci episoade de secetă extremă, 2012, 2015, 2020, 2022, 2024.

Putem observa că în ultimii ani fenomenul de secetă extremă a apărut din doi în doi ani. În acest orizont de timp, 2012 – 2024, fenomenul de secetă s-a manifestat în permanență, excepție făcând anul 2017”.

DEȘERTIFICARE. Spre asta duc indicatorii secetei extreme: valorile extreme ale secetei atmosferice, evapo-transpirației și rezervei de apă în sol

În raportul Direcției pentru Agricultură Galați sunt prezentate valorile unor parametri care măsoară fenomenul secetei. Practic, sunt demonstrate amploarea și gravitatea acestui fenomen:

„Un parametru important este seceta atmosferică, ce apare odată cu arșița atmosferică. Este fenomenul prin care umiditatea relativă a aerului scade la 20 – 40% și temperatura crește peste 32 de grade Celsius. Prin asta se provoacă o transpirație excesivă a plantelor, deci o pierdere foarte mare de apă din sol.

În anul 2024, această arșiță atmosferică a depășit 306 unități, o unitate fiind depășirea cu un grad a temperaturii de 32 de grade Celsius, pe o perioadă foarte mare, de 80 de zile, ceea ce este alarmant.

Evapo-transpirația este un parametru la fel de important. Acest indice este compus din transpirația excesivă a plantelor și pierderea umidității din sol. Am avut în 2024 o valoare a evapo-transpirației între 3,8 și 7,8 milimetri pe zi. Se traduce printr-un necesar de apă pentru plante de 5-6 litri/mp pe zi, ceea ce, e clar, nu putem asigura.

Rezerva de apă din sol este alt parametru. Pentru anul 2024, acest parametru s-a încadrat în secetă pedologică puternică, secetă pedologică extremă și, pentru scurte perioade, în secetă pedologică moderată”,

a mai precizat Vicențiu Horincar, director executiv al Direcției Agricole Galați.