România are cele mai mici prețuri la bunurile de larg consum, din Uniunea Europeană
România are cele mai mici prețuri la bunurile de larg consum și servicii, dintre statele membre ale Uniunii Europeane, la un nivel cu 40 la sută mai mic, decât media UE, calculat pentru anul 2023, arată datele publicate, vineri, de Institutul Național de Satatistică (INS), și Eurostat.
Potrivit Eurostat, România este cel mai ieftin stat membru pentru grupa „Alimente și băuturi nealcoolice” (74 la sută) urmată de Polonia (78 la sută), iar la polul opus se află Luxemburg, având cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru această grupă de produse (119 la sută).
,,Cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final al gospodăriilor populației, în cadrul statelor membre, a fost înregistrat în anul 2023 în Bulgaria și România, acesta fiind cu 40 la sută mai mic decât media UE”, potrivit comunicatului INS.
Indicii nivelului prețurilor exprimă câte unități din aceeași monedă sunt necesare pentru a cumpăra un volum identic de bunuri și servicii în țări diferite, pentru fiecare grupă de bunuri și servicii. În anul 2023, pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final se plătesc 100 euro la nivelul Uniunii Europene, iar la cele două extreme 143 euro în Danemarca și respectiv 60 euro în România și Bulgaria.
Statistica mai arată că cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final al gospodăriilor populației, în cadrul statelor membre, a fost înregistrat în anul 2023 în Bulgaria și România, fiind cu 40 la sută, mai mic decât media UE, urmate de Polonia (34 la sută, sub media UE).
În anul 2023, în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor populației s-a înregistrat în Danemarca (43 la sută, peste media UE), urmată de Irlanda (42 la sută, peste media UE), Luxemburg (35 la sută, peste media UE) și Finlanda (25 la sută, peste media UE).
Bulgaria înregistrează cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru grupele „Băuturi alcoolice și tutun” (66 la sută), „Îmbrăcăminte și încălțăminte” (81 la sută) și „Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (39 la sută), urmată de Polonia, pentru grupele „Băuturi alcoolice și tutun” (77 la sută) și „Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (44 la sută).
Danemarca are cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru produsele cuprinse în grupa „Îmbrăcăminte și încălțăminte” (130 la sută), iar Irlanda este cea mai scumpă țară din UE la produsele din grupele „Băuturi alcoolice și tutun” (211 la sută) și respectiv „Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (201 la sută).
România are cel mai scăzut nivel al prețurilor dintre țările UE, pentru grupa „Articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea curentă a locuinței” (72 la sută), urmată de Bulgaria (74 la sută).
Bulgaria rămâne cel mai ieftin stat membru pentru grupele „Transport” (72 la sută) și servicii de cazare și restaurante (52 la sută), iar România înregistrează cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru grupa „Recreere și cultură” (65 la sută).
Danemarca este cea mai scumpă țară din UE la grupele „Articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea curentă a locuinței” (124 la sută), „Transport” (125 la sută), „Recreere și cultură“ (141 la sută) precum și la serviciile de cazare și restaurante (152 la sută).
Indicii de volum ai Produsului Intern Brut pe locuitor calculați pe baza Parității Puterii de Cumpărare arată că România împreună cu Polonia înregistrează aceeași valoare a indicelui de volum al PIB pe locuitor, calculat pe baza PPC, și se situează la nivelul de 80 la sută, față de media Uniunii Europene.
Cea mai mică valoare a Produsului Intern Brut pe locuitor, în anul 2023, a fost înregistrată de Bulgaria, cu 36 la sută, sub media UE.
Cel mai ridicat nivel al PIB-ului pe locuitor din Uniunea Europeană a fost înregistrat de Luxemburg, acesta depășind media UE cu 139 la sută. Aceasta se explică parțial prin faptul că un număr mare de cetățeni străini au o pondere crescută în forța de muncă totală a țării și contribuie la realizarea PIB-ului, dar nu fac parte din populația rezidentă.