România are contractate proiecte de 15 miliarde de euro prin fonduri europene

Valoarea proiectelor contractate pe fonduri europene se ridică, la acest moment, la 15 miliarde de euro, faţă de cele 1,5 miliarde de euro la finalul anului 2016, a anunțat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, la evenimentul de lansare a unei noi ediţii a „Cartei Albe a IMM-urilor din România”.

„În acest moment avem 15 miliarde de euro contractate. Proiecte sunt de 52 de miliarde de euro. La al treilea an de implementare, după 2014-2020, 2021-2027, avem 15 miliarde de euro contractate, 1,8 miliarde de euro intrate în România. În 2016, la finalul anului, după trei ani de implementare a unei exerciţiu financiar, erau contracte de doar 1,5 miliarde de euro, de zece ori mai puţin.

Cum să ai aşteptarea să ai şi efect rapid într-o economie, când tu, de fapt, nici nu ai contractat, nici nu ai scos proiecte la bătaie şi n-ai trecut nici la implementare, cu alte cuvinte, nici nu ai finanţat ? De data aceasta suntem într-o zonă puţin mai accelerată şi de aceea fac un apel ca dialogul să continue şi partea de implementare să fie mult mai rapidă.

Ceea ce îmi doresc este ca România să nu mai aibă bani din Coeziune în 2026-2027, astfel încât să poată să solicite fonduri suplimentare de la Comisia Europeană, nu să fie în situaţia în care să aibă jumătate din anvelopă, pentru că aşa era România la finalul exerciţiului, la 2020, înainte să intre ‘M+3′”, a declarat Adrian Câciu, la evenimentul de lansare a unei noi ediţii a „Cartei Albe a IMM-urilor din România”.

Acesta  a subliniat că indicatorul de încredere al mediului de afaceri poate face diferenţa între dezvoltarea economică şi riscul unei recesiuni.

18:01, 02.11.2024 • POLITICĂ

Un ministru face afirmații grave despre partenerii de guvernare; Despre cine e vorba

10:02, 22.10.2024 • ECONOMIE

Avertisment dur al Curţii de Conturi a UE despre fondurile europene: Comisia nu cunoaşte de fapt detaliile privind cheltuielile din teren şi nici destinatarii finali

„Indicatorul cel mai sensibil din studiul dumneavoastră este cel dat de încredere în viitor, pentru că acest indicator, care este evaluat nu numai în România, ci în toată lumea, este indicatorul care poate să facă diferenţa între dezvoltare şi riscul recesiunii sau unei crize economice.

Încrederea aceasta nu se capătă în lipsa unui parteneriat între toţi actorii socio-economici, fie aceştia privaţi, dar mai ales cei care sunt reglementatorii sau care sunt exponenţii puterii publice, ai statului. Ceea ce se întâmplă în România de câţiva ani de zile este că suntem totuşi într-o zonă în care stabilitatea politică ne-a permis să ducem la bun sfârşit trecerea peste o serie de crize foarte brutale (…)

Nimic nu se face fără dialog. Este plină lumea de oameni deştepţi, dar dacă fiecare acţionează singur deşteptăciunea este egală fix cu zero, pentru că nu se poate lucra decât în echipă, atunci când vrei să ai succes”, a afirmat Câciu.

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a lansat, marţi, cea de-a 22-a ediţie a lucrării „Carta Albă a IMM-urilor din România”, cea mai amplă analiză a mediului de afaceri românesc.