România, campioană la braconajul la sturion. 20% din peștele pescuit ilegal din Dunăre este sturion

Deși România este printre țările în care autoritățile par să fie preocupate de refacerea populațiilor de sturioni din Dunăre, în ultimii 19 ani fiind lansați în apele Dunării peste 650.000 de pui de sturioni, România este și campioană la braconajul la sturion.

La Stația de Monitorizare a speciilor migratoare de la Tulcea au fost aduși pui de nisetru și păstrugă, care au fost eliberați în Dunăre în cadrul unei noi operațiuni de repopulare a Dunării cu sturion, la care a participat și ministrul Mediului, Mircea Fechet.

Prin prezența sa, ministrul Mediului a vrut să garanteze preocuparea autorităților din România pentru refacerea populațiilor de morun, nisetru, cegă și păstrugă din Dunăre, în condițiile în care țara noastră este campioană la braconajul la sturion.

Dovada este faptul că din exemplarele capturate pentru cercetare științifică, un procent de 90% sunt masculi, deoarece femelele sunt capturate de pescari pentru icrele negre, care au mare căutare pe piață. Fapt confirmat și de ministrul Mediului.

„Concluzia unor specialiști, care mi-a fost comunicată, este aceea că există un risc apreciabil ca exemplarele de femelă să fi fost braconate pentru icre negre”, a declarat ministrul Mircea Fechet.

În România, pescuitul sturionilor este interzis din 2006, pe termen nedeterminat. Pescuitul sturionilor este oprit si în celelalte țări riverane Mării Negre. Din 1996, în Turcia au fost interzise în totalitate capturile la sturioni. Prohibiția este în vigoare și în Bulgaria, Ucraina, Georgia și Rusia.

Un procent de 20% din peștele pescuit ilegal din Dunăre este sturion. România, campioană la braconarea sturionilor
Potrivit datelor oficiale, România este, pentru al 7-lea an consecutiv, pe primul loc în topul statelor riverane Dunării în care se braconează cei mai mulți sturioni.

În țara noastră, pescuirea sturionilor a fost interzisă în 2006, pe termen nelimitat. Dar după o perioadă în care Poliția și Garda de Mediu au ținut situația sub control, braconajul la sturion a căpătat o amploare fără precedent. Nu este o activitate sezonieră.

Zilnic, în plasele braconierilor ajung exemplare mature de morun, nisetru, cega sau păstrugă. Sunt capturate în special femelele, pentru icrele negre care se vând cu de la 500 de euro la 1.000 de euro kilogramul.

Potrivit unui raport al Fondului Mondial pentru Natură, 20% din peștele pescuit ilegal din Dunăre este sturion. Potrivit aceluiași raport, în România a fost înregistrat, în ultimii 7 ani, cel mai mare număr de exemplare de sturioni braconate.

Situația este confirmată și de Tudor Ionescu, specialist la Centrul pentru Biodiversitate Acvatică:

„Au analizat raportările autorităților și, într-adevăr, România, ținând cont de numărul de cazuri identificate de braconaj la sturioni, suntem peste vecinii noștri, Ucraina sau Bulgaria”

Scădere de 143 de ori a populației de sturioni capturate din Dunăre, de la 1.144 tone în anii 40, la 8 tone în 1995

Statisticile specialiștilor în acvacultură sunt îngrijorătoare pentru viitorul acestor specii. În România, capturile totale anuale au scăzut de la 1.144 tone în anii ’40, la mai puțin de 8 tone, în 1995.

În Bulgaria, capturile totale anuale au scăzut de la 63,5 tone în anii ’40 la 25,3 tone în 1995-2002. O scădere identică a numărului de sturioni a fost observată și în Ucraina. În ultimii 150 de ani, stocul de sturioni din Marea Azov a suferit o reducere dramatică.

De fiecare dată, cauza scăderilor a fost pescuitul excesiv. Între 1927 și 2001, fabricile ucrainene au prelucrat 49.000 de tone de sturion. Din 1990 până în 2011, numărul exemplarelor de sturioni din Marea Azov a scăzut de 120 de ori.

Același scenariu s-a desfășurat în bazinul Mării Negre. Până în anii ’80, populația de sturioni a crescut datorită introducerii a peste 50 de milioane de pești tineri în Marea Neagră de către întreprinderea ucraineană de repopulare a sturionului, „Dnipro”. Cu toate acestea, la sfârșitul anilor ’80, numărul de exemplare a scăzut la un minimum absolut ca urmare a pescuitului și a braconajului necontrolat.

Vezi Galeria foto 3 Imagini

România a investit peste 5 milioane de euro în repopularea Dunării cu sturioni

Deși în prezent este pe locul 1 din punctul de vedere al braconajului la sturion, România a investit peste 5 milioane de euro în refacerea populațiilor de nisetru, morun, cegă și păstrugă din Dunăre. În 2006 a fost demarat un program guvernamental de populare a Dunării cu sturioni, după ce în 2005 a fost interzis pescuitul la sturioni pe o perioadă de zece ani, ulterior prelungită pe termen nedeterminat.

Au fost demarate mai multe campanii de populare a Dunării cu sturioni, atât de către Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, cât și de Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați și Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi Acvacultură din Galaţi.

Prima populare a Dunării cu sturioni a fost realizată în 2006 de către Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură. În noiembrie 2006, au fost eliberaţi în Dunăre 67.000 de pui de de morun şi păstrugă, la Plaja Lipovenească dintre Galaţi şi Brăila, în zona Stelnicu, în zona Isaccea şi pe Canalul Sfântul Gheorghe.

În 2015, a fost demarată cea de a doua etapă a populării Dunării cu sturioni în cadrul Proiectului „Evaluarea supraviețuirii și răspândirii în Marea Neagră a puilor de sturioni din speciile amenințate critic lansați în Dunărea inferioară”, finanțat prin Programul Operațional de Pescuit. Atunci, reprezentanții Universității „Dunărea de Jos” au lansat 95.000 de pui de sturioni, pe Braţul Borcea, la Km 39 – Stelnica și pe Dunăre, la Km 100 – Isaccea.

Acea repopulare s-a făcut cu puiet din cele trei specii ameninţate cu dispariția: morunul („Huso huso”), păstruga („Acipenser stellatus”) și nisetru („Acipenser gueldenstaedtii”). Puii de sturioni au fost marcați cu cipuri CWT pentru a se urmări migrația lor dar și eventuala capturare.

Altă cauză a declinului: Guvernul României începe proiecte, dar tot Guvernul României le abandonează!

Prima cauză a scăderii populației de sturioni este braconajul pe care Poliția și Garda de Mediu nu reușesc să îl combată nici după interzicerea pescuitului la speciile de sturioni.

Altă cauză a acestor evoluții este incoerența măsurilor guvernamentale. Ambițiosul program de repopulare a Dunării cu sturioni, demarat în 2006, pe vremea Guvernului Tăriceanu, a fost întrerupt după trei ani, de Guuvernul condus de Emil Boc.

Din 2006 şi până în 2009, statul român a eliberat în Dunăre, în total, 430.000 de pui de sturion. În 2009, programul a fost întrerupt de Guvernul Boc. Dacă în acel program s-ar fi putut popula în fiecare an 100.000 de pui ar fi fost posibilă refacerea populaţiei de sturioni.

Din cauză că programul a fost întrerupt în 2009, iar în 2010, 2011 şi 2012, nu s-a făcut deloc populare cu pui de sturioni, programul guvernamental nu şi-a atins scopul.

Ulterior, Guvernele care s-au perindat pe Palatul Victoria, n-au mai fost consecvente în continuarea repopulării Dunării cu sturioni, dar nici nu reușit să ducă acțiuni dure pentru combaterea braconajului.

Din fericire, programul a fost reluat de Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, care a obținut finanțarea prin Programul Operațional de Pescuit pentru repopularea Dunării cu 95.000 de pui de sturion, dar efectul sistării programului de către Guvernul Boc nu poate fi recuperat.

Problema repopulării Dunării cu sturioni a fost discutată de reprezentanții statelor UE la Bratislava

În perioada 28 – 29 mai 2024, a avut loc la Bratislava cea de-a 27-a reuniune a Grupului director al Ariei Prioritare 4 (AP 4) – Calitatea Apei, din cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD).

Unul dinre subiectele abordate a fost situația sturionilor din Dunăre. Prezentarea lui Beate Striebel Greiter, reprezentanta „Danube Sturgeon Task Force” (DSTF), a inclus informații cu privire la prioritățile și activitățile acestui grup operativ dedicat protecției sturionilor.

Au fost evidențiate eforturile DSTF cu privire la aplicarea de state a reglementărilor existente pentru protecția sturionilor și de limitare a pescuitului ilegal al acestora. De asemenea, au fost prezentate măsurile de repopulare cu puieți de sturion în diverse state printre care și România, dar și provocările generate de implementarea măsurilor de conservare a sturionilor.

Dacă n-ar fi braconajul pe care Poliția și Garda de Mediu nu îl pot nici măcar diminua, s-ar putea spune că situația este încurajatoare, speciile de sturioni din Dunăre ar putea fi salvate.