România: Câți cetăţeni cu drept de vot au fost înscrişi în Registrul electoral. Ce intenționează studenții

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) anunţă că numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 31 martie este de 18.869.236, cu 11.713 mai mulţi faţă sfârşitul lunii februarie, când figurau 18.875.523 de alegători români.

Conform unui comunicat de presă al AEP transmis vineri, diferenţele apar ca urmare a operaţiunilor curente efectuate de primari şi a importului de date de la DEPABD.

În acest sens, în perioada 1.03.2022 – 31.03.2022, au fost radiate din Registrul electoral 27.299 de persoane ca urmare a decesului şi 58 de persoane cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege sau au fost puse sub interdicţie. Totodată, 110 persoane au redobândit drepturile electorale ca urmare a expirării perioadei de radiere.

Numărul de alegători care au împlinit 18 ani în aceeaşi perioadă este de 18.255, aceştia fiind înscrişi în Registrul electoral din oficiu, de către Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza comunicării Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.

20:53, 21.11.2024 • ALEGERI

Alegeri prezidențiale 2024: Votul începe vineri / Prima secție se deschide în Auckland, Noua Zeelandă

Au apărut 4.661 alegători noi

Ca urmare a importului de date de la DEPABD, au apărut 4.661 alegători noi care au împlinit vârsta de 18 ani înainte de data de 1 martie 2022, mai precizează AEP.

AEP mai menţionează că, din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, 18.074.540 au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 794.696 au domiciliul în străinătate şi sunt posesori de paşaport CRDS.

Potrivit Legii nr. 208/2015, Registrul electoral este un sistem informatic naţional de înregistrare şi actualizare a datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot şi a informaţiilor privind arondarea acestora la secţiile de votare. Registrul electoral este structurat pe judeţe, municipii, oraşe, comune, pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară. Persoanele autorizate să efectueze operaţiuni în Registrul electoral cuprinzând cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară sunt primarii sau persoanele desemnate de către primari, prin dispoziţie, conform legii, mai precizează AEP.

O iniţiativă legislativă propusă de un grup de studenţi

Deputatul neafiliat Alexandru Kocsis a prezentat vineri, la Palatul Parlamentului, o iniţiativă legislativă propusă de un grup de studenţi de la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti pentru extinderea dreptului de vot la alegerile locale şi europarlamentare şi pentru categoriile de vârstă cuprinse între 16 şi 18 ani.

Kocsis a precizat că, în urma consultării cu mai mulţi specialişti în domeniu, a ajuns la concluzia că ar putea fi posibilă o asemenea iniţiativă legislativă care „să şi treacă, nu să se blocheze în bariera constituţională”.

„Această iniţiativă legislativă pe care eu vreau să o depun în Parlament, alături de mai mulţi parlamentari pe care vreau să-i conving să o semneze, a pornit ca o iniţiativă civică în urma unui eveniment la care eu am participat, am fost invitat de către studenţii de la Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti la o dezbatere pe care ei au organizat-o cu reprezentanţii unor partide politice (…). Prima propunere pe care ei au făcut-o a fost de scădere a vârstei de la care se poate candida în alegerile locale, acolo avem o barieră constituţională destul de puternică şi de clară. Am trecut la următoarea propunere, la scăderea vârstei de la care se poate vota. Prima reacţie a fost situaţia aceasta de blocaj, de schimbare a Constituţiei, dar în urma consultării mai multor specialişti în domeniu am ajuns la concluzia că ar putea fi posibilă o asemenea iniţiativă legislativă care să şi treacă, să nu se blocheze în bariera constituţională, dacă discutăm doar de alegerile locale şi europarlamentare. Partea despre constituţionalitate o vom discuta pe parcurs, am fost convins că se poate, am documentat împreună fenomenul, am scris împreună draftul de iniţiativă şi motivaţia şi ne pregătim să depunem acest proiect de lege”, a precizat Kocsis.

El a adăugat că discuţiile legate de proiect ar trebui să se concentreze pe corectitudinea ofertei politice făcută tinerilor, în condiţiile în care aceştia „nu sunt corect” ofertaţi politic cu proiecte şi programe care să corespundă nevoilor şi aspiraţiilor lor.

Pentru că partidele politice se uită pe statistici

„Partidele politice intră într-o competiţie şi câştigătorii acelei competiţii se decid în funcţie de numărul de voturi, pe care fiecare partid politic, pe care fiecare candidat reuşeşte să-l obţină. Şi dacă această categorie a tinerilor nu are dreptul de vot, automat nu va fi ofertată politic. Pentru că partidele politice se uită pe statistici, pe prezenţă la vot, pe grupuri de vârstă, pe cât de active sunt acele grupuri de vârstă din punct de vedere politic şi dacă nu aveţi voi, cei între 16-18 ani, dreptul de vot, nu veţi fi fi ofertaţi politic cu proiecte şi programe politice care corespund nevoilor şi dorinţelor aşteptărilor voastre (…). Ce este sigur şi cert şi nu cred că pot fi aduse foarte multe contraargumente aici este că nu sunteţi corect ofertaţi politic, aproape deloc, pentru că nu puteţi înclina balanţa rezultatului politic, atât timp cât nu aveţi această putere (…).

Sunteţi 400.000 de tineri (…), este un număr semnificativ pentru a fi luaţi în seamă de către politicieni, mai ales de către candidaţi în alegerile locale, pentru că vorbim aici de votul la alegerile locale şi europarlamentare. În alegerile locale, un candidat la primărie, la consiliul local sau un candidat la consiliul judeţean va trebui să vină cu o ofertă politică şi pentru voi, care creşteţi în comunitatea respectivă, vă dezvoltaţi în comunitatea respectivă şi poate vă vedeţi viitorul în comunitatea respectivă”, a susţinut deputatul.

În context, unul dintre iniţiatorii proiectului, Vlad Măntoiu, student la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti, a arătat că este nevoie de o asemenea schimbare pentru consolidarea democraţiei.

Potrivit iniţiatorilor, în unele state din Europa au fost luate deja măsuri

„Minorii au dreptul la muncă încă de la 16 ani, exact ca un adult (…), plătesc impozite, de exemplu, şi ei nu au niciun cuvânt de spus pentru că nu votează. Este o discriminare pentru toţi minorii care muncesc ca aceştia să plătească impozite şi să nu aibă absolut niciun cuvânt de spus referitor la cum sunt folosiţi şi investiţi banii acestora.

Aici ne referim în special la alegerile locale, pentru că, astfel, primarii ar fi mai bine pregătiţi şi dispuşi să plătească o sumă de bani din fondurile locale pe segmentul de tineret, crescând baza de alegători prin această lege. În plus, după 16 ani, conform Codului Penal, răspund penal potrivit legii, adică sunt priviţi din punct de vedere al legii exact ca un adult, încă un plus pentru care aceştia ar trebui să voteze (…). Ar trebui să reducem vârsta de vot la 16 ani, pentru alegerile locale şi europarlamentare, pentru că deocamdată doar atât ne permite Constituţia, fără un referendum”, a punctat Măntoiu.

Potrivit iniţiatorilor, în unele state din Europa au fost luate deja măsuri pentru reducerea vârstei de vot pentru tineri, cum ar fi Scoţia, Austria, Norvegia, Estonia, Germania şi Malta.

La eveniment au participat parlamentari şi reprezentanţi ai organizaţiilor de tineret şi studenţi de la Universitatea Bucureşti.