România cere sancțiuni mai dure împotriva Rusiei pentru acțiunile hibride

Publicat: 15 apr. 2025, 10:10, de Nitulescu Gabriel, în POLITICĂ , ? cititori
România cere sancțiuni mai dure împotriva Rusiei pentru acțiunile hibride

Ministrul român al Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu, a participat luni, 14 aprilie, la Luxemburg, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe (CAE) al Uniunii Europene, unde a susținut necesitatea consolidării regimului de sancțiuni împotriva Rusiei, în special pentru acțiunile hibride desfășurate de Moscova.

România a cerut adoptarea unui nou pachet de măsuri restrictive care să accentueze presiunea asupra Kremlinului, pe fondul continuării agresiunii împotriva Ucrainei, arată un comunicat al MAE.

„În cadrul discuției privind relațiile UE-SUA, ministrul Emil Hurezeanu a subliniat natura unică a parteneriatul transatlantic și importanța asigurării viabilității acestuia pe termen lung. A arătat că este necesară continuarea dialogului UE cu Administrația de la Washington, de o manieră coordonată, pentru o mai bună evidențiere a intereselor comune și pentru a prezerva relația transatlantică,” se arată în comunicatul MAE.

Sprijin pentru Ucraina și susținerea Inițiativei Kallas. Condamnarea acțiunilor hibride ale Rusiei

În cadrul reuniunii, Hurezeanu a reiterat sprijinul României pentru o „pace justă și durabilă” în Ucraina, subliniind importanța garanțiilor solide de securitate oferite cu participarea SUA și a statelor europene. A exprimat susținerea față de inițiativa Înaltului Reprezentant al UE, Kaja Kallas, privind sprijinul militar acordat Kievului.

Totodată, șeful diplomației române a pledat pentru avansarea negocierilor de aderare a Ucrainei și Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în perioada Președinției poloneze a Consiliului UE.

Un punct esențial în intervenția ministrului român a fost consolidarea regimului de sancțiuni aplicate Rusiei pentru acțiuni hibride. Aceste acțiuni includ operațiuni de dezinformare, atacuri cibernetice și tentative de destabilizare a democrațiilor occidentale. Hurezeanu a insistat asupra importanței unei reacții coordonate la nivel european, care să vizeze aceste forme subtile, dar periculoase, de agresiune.

Situația din Orientul Mijlociu și rolul României

Discuțiile CAE au inclus și criza din Orientul Mijlociu, cu accent pe Fâșia Gaza. Emil Hurezeanu și-a exprimat îngrijorarea față de deteriorarea situației umanitare și a pledat pentru implementarea completă a acordului de încetare a focului. Ministrul a evidențiat contribuția României în cadrul Mecanismului de Protecție Civilă al UE, prin evacuarea pacienților pediatrici palestinieni și tratarea acestora în spitale din România.

De asemenea, a susținut inițiativa arabă de reconstrucție în Gaza și găsirea unei soluții regionale de securitate, reiterând sprijinul ferm pentru soluția celor două state – Israel și Palestina – ca singura variantă viabilă pentru o pace durabilă.

„Totodată, ministrul român de externe a participat la cea de-a noua ediție a Conferinței ministeriale dedicate Siriei, intitulată „Alături de Siria: asigurarea celor necesare pentru o tranziție de succes”, al cărei obiectiv principal a fost coagularea unui sprijin internațional politic și financiar pentru un proces de tranziție de succes în Siria.

În marja participării la Conferință, șeful diplomației române a avut o întrevedere cu ministrul sirian al afacerilor externe și al expatriaților, Assad Hassan Al-Shaibani. Cu acest prilej, demnitarul român i-a transmis acestuia sprijinul României pentru un proces de tranziție politică pașnic și inclusiv, care să corespundă aspirațiilor tuturor sirienilor indiferent de religie sau etnie și care să asigure, totodată, independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Siriei”, precizează MAE în comunicat.

În contextul pregătirilor pentru reuniunea ministerială UE – Uniunea Africană, din 21 mai, miniștrii europeni de externe, inclusiv Hurezeanu, au discutat despre consolidarea parteneriatului UE – Africa. A fost subliniat ca Uniunea Europeană să rămână un partener credibil și previzibil, în actualul context internațional.

Ministrul român a susținută reafirmarea valorilor fundamentale ale ordinii internaționale bazate pe Carta ONU, suveranitate și integritate teritorială.

Balcanii de Vest și combaterea amenințărilor hibride

Un alt subiect important pe agenda CAE a fost situația din Balcanii de Vest, unde miniștrii europeni au evidențiat creșterea instabilității și necesitatea unui mesaj unitar din partea UE. Emil Hurezeanu a pledat pentru combaterea dezinformării și a altor amenințări hibride, subliniind rolul esențial al extinderii UE în stabilizarea regiunii.

De asemenea, a menționat importanța alinierii statelor din Balcani la Politica Externă și de Securitate Comună a Uniunii Europene.

În marja reuniunii CAE, Hurezeanu a participat la Dialogul Politic la nivel înalt UE – Palestina. În cadrul acestuia, a reafirmat angajamentul României pentru eliberarea ostaticilor, reluarea accesului umanitar în Gaza și continuarea evacuărilor medicale pentru civilii afectați. De asemenea, a susținut din nou soluția celor două state ca principiu esențial pentru rezolvarea conflictului palestiniano-israelian.

Întâlnire informală cu liderii din Balcanii de Vest

Cu o zi înainte de reuniunea oficială, pe 13 aprilie, Emil Hurezeanu a participat la întâlnirea informală organizată de Înaltul Reprezentant Kaja Kallas împreună cu liderii din Balcanii de Vest. Discuțiile au vizat întărirea cooperării în domeniul securității și rolul UE în asigurarea stabilității în regiune. Ministrul român a subliniat angajamentul țării sale pentru integrarea europeană a Balcanilor de Vest, a Republicii Moldova și Ucrainei.

România contribuie activ la misiunile de securitate în regiune, participând cu trupe și echipamente la operațiunile KFOR și EUFOR-Althea. Începând cu ianuarie 2025, România asigură comanda misiunii EUFOR-Althea, consolidandu-și astfel rolul strategic în menținerea păcii în regiune.