România, codașă în Uniunea Europeană la calitatea vieții. Află care este țara cu cel mai bun trai
România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană, după Bulgaria și Ungaria, într-un clasament prinvind calitatea vieții și bunăstarea socială. Cu toate acestea, la nivel mondial, țara noastră nu ocupă un loc chiar foarte rău clasat, respectiv 44, în urcare cu o treaptă față de anul trecut.
România a urcat o poziţie, până pe locul 44 din 168 de ţări, în clasamentul mondial privind calitatea vieţii şi bunăstarea socială, dar continuă să rămână pe ultimul loc între statele membre ale Uniunii Europene, după Ungaria şi Bulgaria, potrivit studiului Indicele de Progres Social 2021 privind calitatea vieţii şi bunăstarea socială, realizat de organizaţia nonprofit Social Progress Imperative, cu sprijinul Deloitte. România înregistrează 78,41 de puncte din 100, un scor uşor mai ridicat faţă de anul precedent, şi se regăseşte, conform acestuia, în rândul ţărilor din a treia categorie din clasament, după Argentina, Ungaria şi Bulgaria.
Norvegia, lider mondial la calitatea vieții
La nivel mondial, Norvegia se menţine în poziţia de lider, înregistrând un scor de 92,63. În 2021, pe primele locuri în clasament, după Norvegia, sunt Finlanda şi Danemarca, iar pe ultimele Ciad, Republica Centrafricană şi Sudanul de Sud. Din rândul statelor membre ale Uniunii Europene, Finlanda (2), Danemarca (3) şi Suedia (7) sunt primele din clasament, având un nivel ridicat al calităţii vieţii.
În ceea ce priveşte statele din regiunea Europei Centrale şi de Est, cea mai bună poziţie este ocupată de Estonia (21), fiind urmată de Cehia (22), Slovenia (26), Lituania (27), Slovacia (33), Letonia (34), Polonia (35), Croaţia (36), Ungaria (42), Bulgaria (43) şi România (44).
România, locul 81 în lume la capitolul Sănătate
În clasamentul mondial, România se regăseşte în primele 50 de ţări la toate cele trei categorii analizate, nevoi de bază (locul 41), oportunităţi (locul 45) şi bunăstare (locul 50). Analizând punctajele acordate fiecăreia dintre coordonatele încadrate în cele trei categorii, ţara noastră a obţinut cele mai bune scoruri pentru accesul la comunicaţii şi informaţii (locul 35), siguranţa personală (locul 38), drepturile personale (locul 41) şi accesul la educaţie avansată (locul 43). La polul opus, coordonatele analizate pentru România care au înregistrat punctaje mai slabe sunt incluziunea (locul 85), sănătatea şi bunăstarea (locul 81) şi accesul la educaţia de bază (locul 73).