România devine poarta economică a Europei! ”De vină” sunt pirații

Legătura dintre Asia Centrală și Europa se va face preponderent prin România, iar Portul Constanța va deveni o adevărată poartă de intrare în Europa. Investițiile sunt însă pe măsură.

Așadar, România devine poarta economică a Europei și nu pentru că autoritățile române ar fi atras cumva traficul de mărfuri spre țara noastră. Responsabili pentru această mutare care va pune România pe harta economică a continentului sunt, de fapt, pirații houthi, care atacă vasele de mărfuri, iar Uniunea Europeană este nevoită să caute alte rute de transport.

Ce spune comisarul european pentru Transporturi

O spune chiar comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, care a explicat faptul că atacurile rebelilor forțează Uniunea Europeană să-și diversifice rutele de transport, iar legătura dintre Asia Centrală și Europa se va face preponderent prin România.

Portul Constanța va deveni astfel o adevărată poartă de intrare în Europa. Recent, România a luat decizia de a investi suma de un miliard de euro în Portul Constanța Sud pentru a permite navelor de mare capacitate să opereze în port.

11:23, 05.11.2024 • ACTUALITATE

Marcel Ciolacu și Michel Barnier, întâlnire la Paris pentru extinderea parteneriatului strategic: cooperare în Economie, Energie și Apărare

21:54, 01.10.2024 • Internațional

Houthi au lovit petrolierul britanic Cordelia Moon în Marea Roșie

„Atacurile Houthi conduc la creșterea costurilor de transport pe rutele către Uniunea Europeană în mod substanțial, ceea ce înseamnă un lucru care ne afectează pe toți, inclusiv pe români, chiar dacă, să spunem, nu văd ei o legătură directă. Și asta este unul din subiecte. Cum facem să ne coordonăm mai bine pentru a lupta împotriva atacurilor persistente asupra rutelor de transport.

Marea Neagră este o altă rută de transport importantă, care este acum sufocată de conflictul din Ucraina. Deci, v-am dat două exemple. Vreau să vă dau și unul pozitiv. Discutăm despre diversificarea rutelor de transport și despre cum facem să întărim coridorul mijlociu, ceea ce înseamnă conexiunea între Asia Centrală și Europa, prin țările din Caucaz, Marea Caspică.

Și vestea bună pentru noi este că partea de intrare a acestui coridor către Uniunea Europeană este portul Constanța, este România în principal. Vom avea, cel puțin în Uniunea Europeană, planuri destul de avansate în această direcție”, a spus Adina Vălean.

„Asta înseamnă investiții puternice și tot ce am investit până acum va folosi pe viitor, pentru că un astfel de coridor mijlociu va deservi vă dați seama câte regiuni și ce importanță economică va avea pentru întreaga Uniune Europeană”, a explicat ea.

Un miliard de euro direcționați către Portul Constanța

Despre investițiile din Portul Constanța a vorbit și ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, care a anunță că România va investi un miliard de euro, iar la final prin Portul Constanța vor putea transporta marfă inclusiv navele de mare capacitate, ceea ce va transforma România într-un mare jucător regional.

”1 miliard de euro pentru investiții în Portul Constanța! Guvernul a decis astăzi că dezvoltarea Portului Constanța Sud, prin investiții masive în Molurile III S și IV S, reprezintă un obiectiv strategic de interes național.

Astfel, după finalizarea lucrărilor, Portul va putea opera nave de mare capacitate inclusiv la cele aproximativ 17 dane de mare adâncime nou create. Mai exact, potrivit Studiului de Prefezabilitate întocmit de către CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, valoarea estimată pe cele 2 obiective și caracteristicile tehnice sunt următoarele:

• Mol III S – 305,6 milioane euro; 45 ha platformă de operare, 11 ha zonă logistică, 7 dane (adâncime la dană -16,5 m)
• Mol IV S – 815 milioane euro; 110 ha platformă operare, 25 ha zonă logistică, 10 dane (dintre care 5 dane cu adâncimea -16,5 m şi 5 dane cu adâncimea de -19 m).

Prin noi terminale specializate, Portul Constanța își va consolida statutul de principal port la Marea Neagră și își va spori avantajele economice și logistice”, scrie Sorin Grindeanu.