România, din nou fruntașă. Cel mai mare deficit bugetar din UE în 2024 și o datorie în continuă creștere

Anul 2024 a adus României un nou „record” fiscal, însă departe de a fi un motiv de sărbătoare. Potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat, țara noastră a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din întreaga Uniune Europeană, ajungând la 9,3% din PIB. Acest procent plasează România deasupra tuturor celorlalte state membre, devansând chiar și țări precum Polonia (cu 6,6%) și Franța (cu 5,8%).

România se luptă cu o datorie majoră

În comparație, media zonei euro a fost de doar 3,1%, în timp ce media la nivelul întregii Uniuni Europene s-a situat la 3,2%. Diferența majoră dintre România și ceilalți membri ai UE scoate la iveală o incapacitate structurală de a ține sub control cheltuielile publice și de a asigura un echilibru fiscal durabil.

Pe lângă deficitul bugetar uriaș, România se confruntă și cu o creștere accelerată a datoriei publice, care a ajuns în 2024 la 54,8% din PIB. Deși sub pragul european de 60%, acest nivel marchează o deteriorare constantă a situației financiare a statului: în 2023, datoria era de 48,9%, iar în 2022 de 47,9%.

În același timp, Produsul Intern Brut a crescut semnificativ, atingând valoarea de 1.760 miliarde lei, față de 1.604 miliarde lei în 2023 și 1.389 miliarde lei în 2022. Cu toate acestea, creșterea economică nu a fost suficientă pentru a compensa dezechilibrul fiscal, ceea ce sugerează o problemă profundă de structură a cheltuielilor publice.

19:12 • Cultură

Ia și kimonoul își dau întâlnire. Dialog România-Japonia

17:59 • Turism

Noua destinaţie preferată de turiştii români, după intrarea în Schengen

România, încă prinsă în procedura de deficit excesiv

România se află sub incidența procedurii de deficit excesiv (EDP) încă din anul 2020, iar performanțele fiscale din 2024 nu fac decât să prelungească această situație. Procedura presupune monitorizare strictă din partea Comisiei Europene și impune țării obligativitatea de a lua măsuri pentru reducerea deficitului sub pragul de 3% din PIB – o țintă care pare tot mai greu de atins în contextul actual.

În contrast, multe dintre celelalte state membre au reușit să-și ajusteze politicile fiscale și să revină la echilibru. De pildă, Grecia, cândva simbolul dezechilibrelor bugetare, a înregistrat un deficit de doar 1,3%, în timp ce Portugalia și Luxemburg au avut deficite de 0,7% și respectiv 1%.

Datele Eurostat arată că în 2024, în zona euro, cheltuielile guvernamentale au fost echivalente cu 49,6% din PIB, iar veniturile au reprezentat doar 46,5%. În cazul Uniunii Europene, proporțiile sunt similare: 49,2% cheltuieli și 46% venituri. Acest dezechilibru generalizat explică de ce multe state încă înregistrează deficite, însă România se abate clar de la această tendință moderată, amplificând riscul unei crize bugetare interne.

În cazul țării noastre, cheltuielile guvernamentale sunt disproporționat de mari în raport cu veniturile încasate, iar lipsa unor măsuri de eficientizare fiscală sau de reducere a risipei publice accentuează pericolul unui colaps financiar pe termen lung.

România, la mijloc în topul datoriei, dar cu o viteză alarmantă de creștere

Deși nu se află printre cele mai îndatorate țări, România se apropie rapid de zona de risc. Țări precum Estonia (23,6%) și Bulgaria (24,1%) reușesc să mențină un nivel extrem de scăzut al datoriei publice, în timp ce Grecia (153,6%) și Italia (135,3%) rămân cele mai expuse, dar și cele cu o experiență mai vastă în gestionarea crizelor fiscale.

Problema României este însă ritmul accelerat cu care crește datoria, semn că, fără intervenții rapide și ferme, situația s-ar putea agrava exponențial în următorii ani.

Datele oferite de Eurostat ar trebui să aprindă toate alarmele în birourile decidenților de la București. România nu doar că este liderul negativ al Uniunii Europene în ceea ce privește deficitul bugetar, dar se apropie periculos de o zonă de instabilitate economică profundă.