România este „raiul” deșeurilor: afaceri murdare și averi curate, o problemă evitată isteț

Munții de gunoaie și lacurile de uleiuri uzate sunt noua normalitate lângă marile orașe. Când ne uităm la România, vedem o țară cu peisaje superbe, munți impunători și câmpii fertile. Însă, dacă aruncăm o privire mai atentă, găsim ceva cu totul diferit – un adevărat „rai al deșeurilor”, unde munții de gunoi și lacurile de uleiuri uzate devin peisajul dominant. Dacă în jurul orașelor mari se formează adevărate bombe ecologice, precum cea recent descoperită lângă București, putem doar să ne întrebăm: cât de adânc este „îngropată” această problemă?

Profit din poluare: afaceriștilor le merge excelent

Departe de ochii publicului, afacerile cu deșeuri ilegale sunt un business înfloritor în România. În Chitila, lângă București, Garda de Mediu a descoperit 23 de tone de deșeuri periculoase și mii de litri de substanțe toxice depozitate ilegal. În Timiș, o groapă clandestină cu 70 de tone de electrocasnice și resturi din construcții stă mărturie pentru nepăsarea celor care ar trebui să protejeze mediul.

Acestea nu sunt cazuri izolate, ci simptome ale unui sistem corupt, în care legislația de mediu este călcată în picioare, iar sancțiunile abia zgârie la suprafață. Amenzile aplicate de autorități, de peste un milion de lei, par o glumă amară atunci când ne dăm seama că profiturile generate din aceste afaceri murdare sunt mult mai mari.

„Bombe ecologice” lângă marile orașe: cine sunt cei care aruncă „sub preș” munți de deșeuri?

Cazurile descoperite recent în Ilfov și Timiș sunt doar vârful aisbergului. În multe locuri din țară, gropile de gunoi clandestine se înmulțesc precum ciupercile după ploaie. Și nu vorbim doar de câțiva saci cu moloz aruncați pe marginea drumului, ci de tone întregi de deșeuri industriale, resturi toxice și substanțe periculoase depozitate fără nicio măsură de siguranță.

De ce se întâmplă asta? Simplu: pentru că este o afacere profitabilă. Într-o țară unde controlul și sancționarea infracțiunilor de mediu sunt, de multe ori, doar pe hârtie, oportunitățile pentru cei care nu respectă legea sunt nelimitate. Firmele care ar trebui să se ocupe de eliminarea corectă a deșeurilor aleg calea ilegală, depozitând tone de gunoaie în zone izolate sau chiar în apropierea orașelor mari, sub ochii închiși ai autorităților.

Uleiuri uzate și electrocasnice stricate – „comorile” ascunse ale celor care fac averi din gunoi

Un caz extrem este cel din Teleorman, unde poliția a găsit 3.000 de litri de uleiuri auto uzate la un operator economic care a preferat să păstreze „aurul negru” în loc să-l elimine conform legii. Vorbim despre uleiuri extrem de periculoase pentru mediu, care pot contamina solul și apele pentru generații întregi. De ce se întâmplă asta? Pentru că, în loc să fie eliminate corect, aceste deșeuri sunt adesea revândute sau pur și simplu abandonate pentru a face economii în buzunarele celor care „îngrijesc” astfel de afaceri.

România: din nou campioană la încălcarea normelor de mediu

Din păcate, România nu este doar un loc unde gunoaiele se depozitează ilegal, ci și un campion la încălcarea legislației de mediu la nivel european. Nu de puține ori, țara noastră a fost sancționată de Uniunea Europeană pentru managementul defectuos al deșeurilor, dar aceste sancțiuni par să aibă efectul unei palme blânde pe spatele celor care conduc afaceri cu gunoi.

Campania națională „DEȘEURI 2024”, desfășurată recent, a scos la iveală 69 de infracțiuni în domeniul protecției mediului și regimului deșeurilor. Peste 981 de tone de gunoaie și 35.469 de litri de deșeuri periculoase au fost indisponibilizate. Însă, cât timp sancțiunile sunt ridicol de mici comparativ cu profiturile uriașe generate din afacerile ilegale cu deșeuri, situația nu se va schimba prea curând.

Cum am ajuns aici: nepăsare, corupție și legislație slabă

La o privire atentă, este ușor să ne dăm seama cum s-a ajuns la această situație. În primul rând, avem de-a face cu un sistem legislativ slab, care lasă prea multe portițe deschise pentru cei care vor să ocolească legea. Amenzile pentru depozitarea ilegală a deșeurilor sunt mici, iar controalele din partea autorităților sunt rare și ineficiente. În al doilea rând, corupția la nivel local joacă un rol major. Mulți dintre cei implicați în afaceri ilegale cu deșeuri reușesc să evite sancțiunile sau să primească pedepse simbolice prin intermediul relațiilor bine cultivate cu autoritățile.

Nu este de mirare că în România depozitarea ilegală de deșeuri a devenit o afacere de succes. În timp ce alte țări europene pun accent pe reciclare și reducerea poluării, la noi, câțiva afaceriști de succes și-au dat seama că pot face averi ignorând complet legile de mediu.

Ce se poate face? o întrebare care persistă – fără răspuns

În mod ironic, soluțiile pentru această problemă sunt destul de clare. Întărirea legislației, controale mai stricte și amenzi semnificativ mai mari ar putea descuraja afacerile ilegale cu deșeuri. Însă, până când vor exista voință politică și resurse pentru a implementa aceste măsuri, România va continua să fie un „rai al deșeurilor”, unde munți de gunoaie și lacuri de substanțe toxice cresc la umbra marilor orașe.

Cu fiecare descoperire de gropi ilegale și depozite clandestine, devine din ce în ce mai clar că această problemă nu va dispărea de la sine. Autoritățile trebuie să înțeleagă că o Românie acoperită de deșeuri nu va atrage nici investitori, nici turiști. Mai mult, va distruge mediul și sănătatea populației pe termen lung.

Cât mai poate suporta pământul românesc?

Depozitarea ilegală a deșeurilor nu este doar o problemă de mediu, ci și una morală. Profiturile murdare generate din aceste afaceri distrug nu doar peisajele naturale, ci și viitorul generațiilor următoare. Fără măsuri concrete, România riscă să devină un simbol al poluării, unde câțiva fac averi, iar restul plătesc prețul, în sănătate și în calitatea vieții.

Astfel, întrebarea rămâne: cine va opri această spirală a dezastrului ecologic și moral?