România importa circa 1.000 MW de energie electrică după oprirea programată a unității 2 de la Cernavodă

România importă aproximativ 1.000 MW duminică, după oprirea planificată a unităţii 2 de la Cernavodă, potrivit datelor privind starea sistemului energetic naţional, postate în timp real pe site-ul Transelectrica, scrie Agerpres.

Desincronizarea reactorului nuclear de la sistemul energetic naţional a avut loc la ora 11:00. La acea oră, consumul era de 5.611 MW, producţia naţională de energie electrică de 4.688 MW, iar diferenţa de 924 MW reprezentau importuri, valoare ridicată raportată la consumul de weekend.

Oprirea reactorului de la Cernavodă vine într-o perioadă cu un preţ mare al energiei pe bursă şi coincide cu oprirea mai multor grupuri pe cărbune şi gaze.

15:37 • POLITICĂ

Sebastian Burduja, avizat ministru al Energiei! Ce planuri are

14:02 • Energie

Energia Guvernului Ciolacu 2.0: Cernavodă, coridorul BRUA și independența energetică până în 2027

La ora menţionată, principala sursă de producţie erau centralele hidro – 1.686 MW, urmate de fotovoltaic – 764 MW, cărbune – 727 MW, nuclear – 712 MW, hidrocarburi – 493 MW, eolian – 231 MW şi biomasă – 70 MW.

Centrala nuclearoelectrică Cernavodă asigură funcţionarea în siguranţă a Unităţilor nucleare 1 şi 2, fiecare cu o putere instalată de producţie de 700 MW. Cele două reactoare de la Cernavodă asigură aproximativ 20% din necesarul de energie al României.

În perioada opririi planificate, se vor efectua activităţi din programul de mentenanţă preventivă/corectivă, din programul de inspecţii, programul de testare obligatorie pe perioada opririlor planificate şi din programul de implementare modificări.

Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost pusă în operare comercială la data de 2 decembrie 1996, iar Unitatea 2 la data de 28 septembrie 2007.