România în întuneric: criza din Energie
Dacă e să dăm crezare afirmațiilor domnului Burduja, actualul ministru al Energiei, lucrurile merg cum nu se poate mai bine în sistemul energetic național. E normal, domnul Burduja își vede cu ochi foarte buni propria ogradă și se promovează pe sine ca administrator de excepție, fiindcă domnia sa intenționează să candideze la Primăria Capitalei.
Totuși, lucrurile nu stau deloc bine la capitolul Energie. Nu o spunem noi, o afirmă tot Curtea de Conturi, într-un alt Raport ale cărui statistici și concluzii sunt realmente îngrijorătoare.
Raportul Curții de Conturi dezvăluie haosul din sectorul energetic
Un raport recent al Curții de Conturi pune sub lumina reflectoarelor dezastrul din sectorul energetic al țării. De la lipsa unei strategii energetice naționale la incapacitatea de a pune în aplicare proiecte de energie regenerabilă, România pare să se afunde în propriile neputințe. Aceasta nu este doar o criză a facturilor de electricitate, ci și o criză a leadership-ului energetic.
Pe scurt, stăm așa:
Avem cea mai mare creștere a prețului electricității la nivelul UE în semestrul II 2022 (+112,35%).
România a devenit importator net de energie electrică începând cu anul 2019, iar soldul balanței comerciale a înregistrat în acest sector un deficit de 735,8 milioane euro, în perioada 2019-2021.
România și-a propus să crească în 2022 capacitatea de producere a energiei din surse regenerabile cu 1.816 MW, dar obiectul nu a fost atins decât în proporție de 0,64%.
În ultimii șase ani au fost puse în funcțiune doar două noi capacități de producere a energiei electrice pe bază de surse regenerabile, cu o putere instalată de doar 15,56 MW.
În ultimii cinci ani, partidele au propus, prin programele de guvernare, operatorilor economici la care statul este acționar unic/majoritar, punerea în funcțiune de noi capacități având o putere instalată de peste 4.900 MW. Concret, a fost pusă în funcțiune o singură capacitate de producere cu o putere de doar 3 MW (0,06%).
Costul unitar mediu înregistrat de producătorii români de energie electrică din surse regenerabile a înregistrat creșteri importante, deși la nivel mondial se înregistrează o tendință de diminuare.
În iunie 2023, România a dispărut din clasamentul RECAI, care cuprinde cele mai atractive 40 de state din punct de vedere al investițiilor în sectorul energiei.
Consumul de energie electrică înregistrat la nivel național a scăzut cu 6,32% (în principal prin reducerea consumului).
Lipsa strategiei energetice
În primul rând, raportul Curții de Conturi scoate la iveală o realitate îngrijorătoare – România nu are o strategie energetică națională. Cu toate că toate partidele care au fost la guvernare între 2016 și 2018 și-au propus elaborarea unei strategii energetice naționale, aceasta rămâne o „intenție” fără implementare. Cu fonduri de peste 2 milioane de lei aruncate pe consultanță pentru elaborarea acestei strategii, România se găsește acum într-o zonă întunecată, fără direcție clară și fără obiective stabilite pe termen mediu și lung.
Crescând în întuneric
Imaginea oferită de raport este sumbră. România a înregistrat cea mai mare creștere a prețului electricității în UE în ultimul semestru al anului 2022 – un șocant 112,35%. Devenind importator net de energie electrică din 2019, țara a înregistrat un deficit de 735,8 milioane euro în sectorul energetic între 2019 și 2021. Cu obiectivul de a crește capacitatea de producere din surse regenerabile în 2022 cu 1.816 MW, România a atins doar 0,64%. În ultimii șase ani, au fost puse în funcțiune doar două capacități de producere de energie din surse regenerabile, cu o putere instalată de doar 15,56 MW.
Potențiale fonduri pierdute
Cu toate acestea, fondurile europene, care ar putea oferi o gură de aer proaspăt în sectorul energetic, se află în pericol de a fi pierdute. Proiectele propuse pentru finanțare prin PNRR întâmpină întârzieri semnificative în evaluare, iar din cele 723 de proiecte depuse, doar 171 au fost acceptate pentru precontractare. În plus, criteriile de selecție nu au inclus amplasamentul viitoarelor capacități de producere a energiei, generând riscul de a fi neimplementate până în trimestrul II 2024 și pierderea fondurilor alocate.
Li s-a spus băieții deștepți…
Nume sonore implicate în scandalurile energetice din România:
Dorin Cocoș: Fostul soț al Elenei Udrea, Dorin Cocoș, zis și Pușculița lui Băsescu, a fost asociat și cu scandaluri energetice, fiind implicat în contracte controversate și acuzații de corupție legate de achizițiile de energie. A făcut și niscai bulău, aproape 2 ani de zile, pentru dosarul Microsoft (mită… 9 milioane de euro… le știți).
Sebastian Vlădescu: Ca fost ministru al Economiei și al Finanțelor, Sebastian Vlădescu a fost criticat pentru gestionarea defectuoasă a sectorului energetic, inclusiv pentru achizițiile neclare de energie și subvenții dubioase. Sabia dreptății a ajuns la capul acestui băiat foarte deștept anul trecut, fostul ministru fiind condamnat definitiv la 7 ani și 4 luni cu executare.
Remus Vulpescu: Remus Vulpescu a avut pe mână privatizarea sectorului energetic românesc. A fost implicat în listări sau oferte ale unor companii de stat precum Transgaz, Electrica, Romgaz. El este membru de board la Nuclearelectrica. A fost şi preşedinte al consiliului de supraveghere al Hidroelectrica, iar în vara lui 2012 semna pentru intrarea în insolvenţă a companiei, atunci când investitorii își puneau speranțele că, în viitor, societatea va fi decăpușată și gata de listare. Membru abonat permanent în diverse comitete și comiții, consilii de administrație cu stipendii grăsuțe, Remus Vulpescu a fost implicat în controverse privind gestionarea subvențiilor pentru energie, cu acuzații de favoritism și decizii arbitrare.
Dan Șova: Fost ministru al Transporturilor, Dan Șova a fost în centrul unor investigații referitoare la contracte dubioase în domeniul energetic, ceea ce a condus la acuzații de corupție și abuz. A scăpat cu bine, de curând, de spectrul câtorva ani de răcoare, scris memorii și nesfârșite campionate de table cu frații de suferință.
Victor Ponta: Ca fost prim-ministru al României, Victor Ponta a fost implicat în scandaluri legate de subvenții pentru energie și achiziții controversate de active în sectorul energetic, generând critici privind transparența deciziilor sale. A scăpat și el, în același dosar Rovinari-Turceni în care alunecase împreună cu amicul său din liceu, Șova.
Elena Udrea: Fosta ministresă a Turismului și Dezvoltării Regionale, Elena Udrea, a fost implicată în scandaluri legate de contracte energetice, cu acuzații de favoritism și distribuire neadecvată a fondurilor publice. Doamna Nuți execută 6 ani de mititică la Târgșor și tocmai a scăpat de încă o urmărire penală, anul trecut, (faptele s-au prescris cu ajutorul dezinteresat al CCR) dar Curtea de Apel București a dispus confiscarea de la fostul ministru democrat liberal a 3 milioane 400 de mii de euro, bani pe care Udrea i-ar fi primit în 2011 cu titlul de șpagă de la omul de afaceri Bogdan Buzăianu. Era vorba de achiziții de energie ieftină și Udrea avea, se pare, energie pentru tot cartierul!
Putem extinda lista băieților deștepți cu nume poate mai puțin sonore:
Dumitru Nicolae: A fost implicat în scandaluri legate de contracte în domeniul energiei și a fost subiectul unor investigații privind practicile sale de afaceri.
Ioan Niculae: Om de afaceri cunoscut în România, Ioan Niculae a fost implicat în sectorul energetic și a fost subiectul unor anchete privind contracte dubioase și posibile ilegalități.
Viorel Roș: A fost asociat cu diverse proiecte în sectorul energiei și a fost subiectul unor critici legate de modul în care au fost gestionate resursele și contractele.
Eduard Martin: A fost implicat în diverse afaceri legate de energie și a fost subiectul unor investigații privind posibile practici neetice în acest domeniu.
Florin Nicolae: A fost implicat în proiecte energetice și a fost subiectul unor controverse legate de modul în care au fost cheltuiți banii publici în sectorul energetic.
Costel Comana: Om de afaceri cu legături în domeniul energiei, Costel Comana a fost subiect de discuții și controverse în legătură cu anumite tranzacții și decizii în acest sector.
Toți acești băieți (și fete!) au fost subiectul investigațiilor și au fost criticați pentru modul în care au gestionat resursele energetice ale țării. Fie că s-au aflat la butoane, fie că s-au înfruptat din contracte dubioase, implicarea lor în afaceri grele din sectorul energetic a generat controverse și a subliniat nevoia de reformă și transparență în acest domeniu vital pentru dezvoltarea României.
Pionierii care iluminează Viitorul
În era actuală a inovației și sustenabilității, câțiva lideri remarcabili din industria energetică românească ies în evidență ca adevărați „băieți deștepți„. Acești vizionari au transformat provocările din sectorul energetic în oportunități, redefinind paradigmele și pregătind terenul pentru un viitor mai luminos (!). Vom enumera câțiva dintre cei care nu văd domeniul energetic ca pe o văcuță de muls.
Bogdan Tudorache – arhitectul Sistemului Energetic Inteligent
Bogdan Tudorache, expert în domeniul energetic și inginer de renume, a jucat un rol crucial în dezvoltarea sistemului energetic inteligent din România. Abordând provocările legate de gestionarea resurselor și integrarea energiei regenerabile, Tudorache a fost în fruntea implementării unor tehnologii avansate și a conceptelor de inteligență artificială în rețeaua de distribuție. Viziunea sa asupra unui sistem energic interconectat și eficient a pus România în fruntea inovației în acest domeniu.
Alina Gheorghiu – pionier în Energia Verde
Alina Gheorghiu, antreprenoare și activistă dedicată energiei verzi, a fondat una dintre primele companii specializate în soluții de energie regenerabilă din România. Prin inițiativele sale curajoase și proiectele sustenabile, Gheorghiu a demonstrat că viitorul energetic poate fi alimentat de resurse ecologice. Compania sa a contribuit semnificativ la atingerea obiectivelor de creștere a capacității de producere din surse regenerabile, evidențiind potențialul imens al unei tranziții verzi.
Ionel Nițu – viziune pentru Eficiență Energetică
Cu o carieră solidă în inginerie și management energetic, Ionel Nițu s-a remarcat ca un lider dedicat eficienței energetice. Prin strategii inovatoare de optimizare a consumului și implementarea tehnologiilor de ultimă generație, Nițu a contribuit semnificativ la reducerea pierderilor în sistemul energetic. Viziunea sa despre un viitor în care eficiența și sustenabilitatea merg mână în mână a făcut din el unul dintre cei mai respectați profesioniști în domeniul energiei.
Ana Maria Popescu – tânăra forță în Inovație Energetică
Ana Maria Popescu, tânără antreprenoare și cercetătoare, a devenit o forță motrice în domeniul inovației energetice. Fondatoarea unor start-up-uri inovatoare, Popescu a explorat soluții tehnologice emergente, cum ar fi stocarea avansată a energiei și rețelele inteligente. Prin angajamentul său față de cercetare și dezvoltare, a adus o perspectivă fresh și ambițioasă în peisajul energetic românesc.
Băieții (și fetele!) cu adevărat deștepți din energie au transformat provocările din sectorul energetic în oportunități, aducând cu ei o viziune inovatoare și soluții avansate. Prin angajamentul lor față de tehnologie, sustenabilitate și eficiență, acești pionieri sunt cu adevărat luminați în drumul lor către un sistem energetic național mai bun și mai inteligent.
Ca să nu ajungem să funcționăm pe baterii…
România se găsește într-o criză energetică profundă, alimentată de incompetență și neglijență la nivel guvernamental. Întunericul din sectorul energetic, în care colcăie prea mulți băieți tentați de gândul înavuțirii rapide, nu afectează doar buzunarele consumatorilor, ci amenință și independența energetică a țării.
Este momentul ca autoritățile să iasă din această beznă și să elaboreze o strategie energetică eficientă, să pună în aplicare proiecte sustenabile și să recâștige încrederea cetățenilor în viitorul energetic al țării. În acest moment, pare că România navighează fără busolă pe o mare întunecată.
Ar cam fi timpul să aprindem legendara luminiță de la capătul tunelului.