România, în pragul colapsului: salarii uriașe cerute de angajați fără competențe

România se confruntă cu o criză economică din ce în ce mai profundă, pe care schimbările demografice și noile tehnologii o exacerbează. O recentă analiză a Comisiei Europene, combinată cu datele din studiile de specialitate, subliniază riscurile unui blocaj economic iminent, caracterizat printr-o divergență tot mai mare între cerințele pieței muncii și competențele disponibile.

Practic, lipsa de competență și profesionalism, combinată cu cererile exagerate de salarii de 3-4 ori mai mari decât valoarea reală a angajaților, reprezintă o povară semnificativă pentru economie, în timp ce sectorul privat se confruntă cu o scădere a volumului de vânzări, o reducere a activității comercial.

Schimbările demografice, cum ar fi îmbătrânirea populației și migrarea, alături de impactul rapid al tehnologiilor noi, au amplificat dificultățile de recrutare. Deși multe companii se confruntă cu deficit de forță de muncă, în special în sectoare precum industria prelucrătoare, transporturile și IT&C, există o discrepanță semnificativă între locurile de muncă disponibile și competențele angajaților. Această situație paradoxală – locuri de muncă vacante și șomaj – reflectă o criză acută de competențe, însoțită de o pondere ridicată a muncii la negru, estimată la 1,4 milioane de persoane în România.

Un raport realizat de PwC România pentru Amcham arată că deficitul de forță de muncă a fost de 145.000 de angajați în 2022 și este proiectat să crească la 224.000 de persoane până în 2026. Impactul economic al acestui deficit, exprimat prin productivitate pierdută, a fost estimat la 4,4 miliarde de euro în 2022 și ar putea dubla această pierdere până la 9,5 miliarde de euro în următorii ani. În această situație, soluțiile includ integrarea în piața muncii a șomerilor, tinerilor și pensionarilor, cu un accent deosebit pe activarea grupului de vârstă 15-24 ani, care numără aproximativ 350.000 de persoane fără ocupație sau educație.

În timp ce sectorul privat se confruntă cu aceste provocări, guvernul a optat pentru majorarea salariilor bugetarilor cu 10% începând cu 1 septembrie 2024. Această măsură vizează sectoare precum cercetarea, cultura și administrația publică centrală. În contrast, mediul privat rămâne sub presiune, cu scăderi ale afacerilor și dificultăți de recrutare accentuate de deficitul de competențe.

O analiză Comisiei Europene subliniază și probleme structurale în educație și formare continuă. România are una dintre cele mai ridicate rate de abandon școlar din UE (15,3% în 2021) și una dintre cele mai ridicate rate de NEET (tineri care nu sunt angajați și nu urmează nici o formă de educație), de 18%. Aceste deficiențe contribuie la un deficit de competențe, cu doar 28% din populația adultă având competențe digitale de bază, comparativ cu media UE de 54%.

În acest context, angajatorii trebuie să investească în programe de învățare și dezvoltare pentru a răspunde nevoilor emergente ale pieței muncii. Deși există o dorință de învățare și adaptare, în special în rândul tinerelor generații, progresele sunt lente și insuficiente pentru a compensa rapiditatea schimbărilor tehnologice.

România se află într-un moment critic, cu riscuri de blocaj economic din cauza dezechilibrelor între competențele disponibile și cerințele pieței muncii. Deși salariile bugetarilor cresc, sectorul privat se străduiește să facă față problemelor economice persistente. Soluțiile necesită măsuri urgente și strategii integrate pentru a preveni o deteriorare și mai profundă a economiei naționale și pentru a asigura o dezvoltare durabilă și echitabilă.

Cu o economie în dificultate, unde angajații lipsiți de competențe profesionale cer salarii exagerate și nesustenabile, și în condițiile în care angajatorii sunt suprataxați de stat, ne putem aștepta doar la un colaps iminent.