România, în presa din Grecia: Prima lovitură de stat „constituțională” din UE

Decizia șocantă a Curții Constituționale din România de a anula alegerile prezidențiale – inclusiv primul tur, câștigat de candidatul-surpriză Călin Georgescu – marchează un moment istoric, fiind prima lovitură de stat „constituțională” din Uniunea Europeană, scrie publicația Prin din Grecia.

Într-o mișcare fără precedent, Curtea a invocat un raport al serviciilor de informații despre o presupusă influență rusească pentru a invalida scrutinul, chiar în timp ce votul în diaspora era deja în desfășurare pentru turul al doilea. Această decizie pune sub semnul întrebării angajamentul României față de valorile democratice și deschide o breșă periculoasă în mecanismele de funcționare ale UE.

Jocurile de culise: de la conspirații la decizii radicale

Anularea alegerilor prezidențiale vine pe un fundal de teorii conspiraționiste și presiuni intense din partea elitei politice și a mass-mediei tradiționale, care au încercat să discrediteze victoria neașteptată a lui Călin Georgescu. Campania sa populistă, bazată pe un discurs anti-sistem și un mesaj naționalist centrat pe „patrie, religie și familie”, a captat voturile unei populații dezamăgite, în special din mediul rural. Georgescu, acuzat de simpatii extremiste și aflat în vizorul procurorilor pentru declarații fasciste, a devenit ținta unor acuzații privind o presupusă influență rusească.

În acest context tensionat, un raport declasificat al serviciilor de informații a fost publicat cu aprobarea președintelui în funcție. Documentul insinua implicarea Rusiei în campania online a lui Georgescu, ceea ce a amplificat retorica anti-Georgescu și a oferit un pretext pentru invalidarea alegerilor. Presiunile externe nu au întârziat să apară, Departamentul de Stat al SUA avertizând România cu privire la consecințele unui „derapaj” de la orientarea sa occidentală.

17:32, 24.11.2024 • POLITICĂ

Echipajul navei de război „Viceamiral Constantin Bălescu” a votat la prezidențiale în Insula Creta

16:40, 24.11.2024 • Internațional

În Grecia, comuniștii i-au atacat pe participanții la comemorarea Holodomorului

Decizia Curții Constituționale: lovitura de grație

Pe 6 decembrie, cu doar două zile înainte de al doilea tur al alegerilor prezidențiale, Curtea Constituțională a anulat întregul proces electoral, inclusiv rezultatul primului tur. În ciuda faptului că anterior respinsese acuzațiile de fraudă, Curtea și-a schimbat poziția, bazându-se pe raportul serviciilor de informații care sugera o „amestecare externă”. Acest act a fost perceput de mulți drept o lovitură de stat mascată sub aparența legalității.

Decizia nu doar că invalidează votul a milioane de români, dar oferă elitei politice tradiționale – PSD și PNL – ocazia de a controla procesul de organizare a noilor alegeri. Alianța lor cu alte partide mai mici, precum USR și UDMR, consolidează ideea unei resetări politice orchestrate de la vârf, excluzând efectiv extrema dreaptă din ecuație, chiar dacă aceasta a obținut aproape 30% din voturi în alegerile parlamentare de la 1 decembrie.

Cine este Călin Georgescu?

Călin Georgescu nu este un outsider politic, deși a încercat să se prezinte ca un candidat anti-sistem. Având o carieră politică extinsă, inclusiv în poziții-cheie în guvernele anilor 1990 și nominalizări pentru funcția de premier, el cunoaște bine mecanismele puterii. Totuși, campania sa recentă s-a concentrat pe o retorică naționalistă, anti-NATO și critică la adresa UE, fără a promova însă ieșirea din aceste structuri. Strategia sa de comunicare, bazată pe rețelele sociale, i-a permis să ocolească atacurile din partea presei tradiționale și să câștige teren în rândul electoratului rural și dezamăgit.

O lovitură de stat cu implicații europene

Decizia Curții Constituționale din România marchează o premieră în Uniunea Europeană, unde niciun alt stat membru nu a experimentat până acum o anulare a alegerilor prezidențiale sub pretextul unui raport de securitate. Acest precedent riscă să submineze încrederea în procesele democratice și să ofere un model periculos altor țări care doresc să controleze sau să invalideze voința populară.

Mai mult, implicarea serviciilor de informații și presiunile externe ridică întrebări serioase despre suveranitatea deciziilor interne ale României. În timp ce SUA și UE urmăresc cu atenție evoluțiile, evenimentele recente demonstrează cât de fragilă poate deveni democrația în fața unor mecanisme „constituționale” utilizate abuziv.

România, la răscruce

Anularea alegerilor prezidențiale și organizarea unor noi scrutine sub coordonarea unei coaliții controlate de PSD și PNL ar putea oferi stabilitate pe termen scurt, dar riscă să adâncească polarizarea socială și politică. Electoratul naționalist și-a găsit deja o voce puternică, iar marginalizarea acestuia ar putea duce la o radicalizare suplimentară.

România a intrat într-o zonă gri, unde principiile democratice și statul de drept sunt puse la încercare. Prima lovitură de stat „constituțională” din UE nu este doar o problemă internă, ci un semnal de alarmă pentru întreaga Uniune. Viitorul democrației românești va depinde de capacitatea societății de a rezista acestor presiuni și de a-și proteja valorile fundamentale într-un context european tot mai complicat.