România, la limita prăpastiei financiare: iresponsabilitate politică sau populism perpetuu?

Deficitul bugetar al României, estimat anul acesta la 8,6% din PIB, aduce o realitate cruntă: începând din 24 octombrie, țara trăiește exclusiv pe datorie. Este o situație care pune în lumină deficiențele structurale ale guvernării din ultimii ani. Cu necesitatea de a împreumuta 250 de miliarde de lei doar în acest an și cu dobânzi ce ajung la 37 de miliarde de lei pentru datoria publică acumulată, România plătește prețul unor politici economice defectuoase și al unor decizii politice populiste.

Un buget sufocat de cheltuieli

Cheltuielile de personal au ajuns la 10% din PIB, un nivel nesustenabil care pune presiune pe bugetul de stat. Datoria publică, deși acum la 55% din PIB, este prognozată să depășească pragul de 60% în doar câțiva ani, apropiindu-se periculos de limitele acceptabile pentru stabilitatea financiară a unei economii emergente.

11:06 • POLITICĂ

Adrian Câciu: Schimbarea perspectivei de rating a României, „fake-news” în interpretările politice

21:12, 18.12.2024 • ECONOMIE

Roșu pe linie. Bursa de la București nu își revine. 4,3 miliarde lei s-au pierdut, într-o singură ședință. Fitch a speriat investitorii

Inflația record din Uniunea Europeană a adus venituri suplimentare guvernului prin taxarea mai ridicată a prețurilor, dar aceste venituri au fost rapid risipite prin politici populiste și creșteri nesustenabile de cheltuieli. Guvernanții au ales să mimeze prosperitatea în loc să adopte reforme structurale și să pregătească țara pentru provocările economice viitoare.

Dobânzile ucigașe ale României

România plătește a doua cea mai mare dobândă la împreumuturi din Uniunea Europeană, de 6,36%, fiind depășită doar de Ungaria. Această situație evidențiază lipsa de credibilitate a economiei românești pe piețele internaționale și vulnerabilitățile unei guvernări care nu a știut să reducă deficitul bugetar sau să genereze un mediu favorabil investițiilor.

Analiza Fitch: Semnalul unei prăbușiri iminente

Retrogradarea perspectivei de rating de la „stabilă” la „negativă” de către Fitch reprezintă un avertisment serios. Scăderea ratingului la categoria junk ar avea consecințe devastatoare: dobânzi mai mari la împreumuturi, reducerea accesului la finanțare internațională și o presiune enormă asupra economiei naționale. Fitch estimează că deficitul bugetar va fi de 8,2% din PIB în 2024, 7,5% în 2025 și 6,8% în 2026 – de peste două ori mai mult decât media statelor din categoria BBB, de aproximativ 3%.

Datoria publică urmează o traiectorie ascendentă alarmantă: 62% din PIB în 2026 și 70% în 2028, depășind media de 56% a statelor BBB. Aceste cifre reflectă o deteriorare gravă a indicatorilor macroeconomici și incapacitatea statului român de a implementa politici fiscale sustenabile.

Un guvern fără soluții clare

Premierul Marcel Ciolacu a prezentat recent un bilanț al guvernului său, dar omisiunile sunt evidente. Deși a menționat reducerea inflației și absorbția fondurilor europene, realitatea este mult mai sumbră: România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, iar absorbția efectivă a banilor europeni din bugetul 2021-2027 este aproape inexistentă.

Deciziile anunțate, precum reducerea numărului de secretari de stat sau renunțarea la unele ministere inutile, sunt doar gesturi simbolice. Aceste măsuri nu au un impact semnificativ asupra bugetului, fiind mai degrabă o tentativă de cosmetizare a imaginii guvernului.

Populism și ipocrizie politică

Cum poate un partid care a guvernat aproape trei ani de zile să susțină că se retrage „cu demnitate”? Este ironic să vedem cum PSD, care a promis să salveze țara, lasă în urmă o situație economică devastatoare.

Cine a făcut două bugete mincinoase la rând? Cine a promis un deficit de 4,4% din PIB pentru 2023, când realitatea a arătat 6%? Cine a spus că deficitul din 2024 va fi de 5,5%, știind bine că va depăși 8%? Aceste întrebări sunt esențiale pentru a înțelege responsabilitatea politică și populismul perpetuu al clasei politice românești.

Lipsa unei viziuni macroeconomice

România are nevoie de reforme fiscale și economice fundamentale. Soluțiile propuse până acum sunt fie ideologice, fie nesustenabile. USR, de exemplu, refuză orice creștere de impozite, sugerând că deficitul ar trebui acoperit exclusiv prin tăieri de personal și investiții. Această abordare extremă riscă să arunce încă și mai mulți români în sărăcie și să scadă calitatea serviciilor publice. Pe de altă parte, soluțiile PSD și PNL se rezumă la taxe suplimentare care sufocă economia.

Avem nevoie de o reajustare a poverii fiscale în așa fel încât cei cu venituri mici și medii să fie protejați, iar cei cu venituri mari și corporațiile să contribuie echitabil. Introducerea impozitării progresive și taxarea capitalului și a bogaților sunt soluții deja implementate în alte state europene cu succes.

Un viitor nesigur

Pentru viitorul guvern, miza nu mai este ideologică. Problema este strict macroeconomică. Deficitul bugetar trebuie redus întâi prin creșterea veniturilor și abia apoi prin reducerea cheltuielilor. Dezechilibrul major dintre profituri și salarii, cel mai prost din Uniunea Europeană, trebuie abordat frontal.

Fără o înțelegere profundă a macroeconomiei, România se va izbi de un zid. Din păcate, la partide lipsesc specialiștii, iar în mediul academic domină ideologiile care ignoră realitățile economice ale momentului.

România nu mai are timp de populism și ipocrizie politică. Reformele sunt dureroase, dar inevitabile. În lipsa unor măsuri ferme și bine gândite, colapsul economic nu mai este o posibilitate – devine o certitudine.

Aceasta este moștenirea unei clase politice care a prioritizat stabilitatea electorală în detrimentul stabilității economice. Rămâne de văzut dacă viitorul guvern va avea curajul să schimbe traiectoria sau dacă vom continua să ne scufundăm într-un populism fatal.