România, între deficit bugetar ridicat și încetinirea economică. Economistul Cristian Păun: Jumătate din această datorie este datorie externă

România se confruntă cu o situație economică tot mai delicată, caracterizată de un deficit bugetar considerabil și o încetinire semnificativă a ritmului de creștere economică. Profesorul Cristian Păun, specialist în economie și cadru didactic la Academia de Studii Economice (ASE), a analizat această situație în cadrul unei intervenții pentru B1 TV, atrăgând atenția asupra implicațiilor grave pe termen scurt și mediu.

Un deficit bugetar care amenință stabilitatea financiară

Conform declarațiilor lui Cristian Păun, deficitul bugetar al României pentru anul curent este estimat la 7% din Produsul Intern Brut (PIB). La prima vedere, acest procent ar putea părea moderat, însă raportat la un PIB care se apropie de 300 de miliarde de euro, suma devine alarmantă.

Profesorul subliniază că acest procentaj aparent „mărunt” reprezintă miliarde de euro pe care statul român nu le deține și pe care economia reală nu le generează. În consecință, aceste fonduri sunt obținute prin împrumuturi, ceea ce accentuează nivelul de îndatorare al țării.

16:23, 19.01.2025 • ACTUALITATE

20 de români au câștigat 35 de medalii la campionatul mondial de înot în ape reci (VIDEO)

15:23, 19.01.2025 • ECONOMIE

CRONICA SĂPTĂMÂNII ECONOMICE

Aproximativ jumătate din datoria publică a României este de origine externă. Cristian Păun explică faptul că această situație devine și mai complicată în contextul în care țara continuă să se împrumute. În timp ce datoria publică crește, ratingul de țară – un indicator esențial pentru credibilitatea financiară – riscă să scadă, ceea ce ar duce la costuri de finanțare mai mari pentru viitoarele împrumuturi.

„Această cauză a supraîndatorării României este legată de deficit. În momentul în care tu pornești la drum chiar și cu bugetul de anul acesta cu un deficit de 7% din PIB, aparent, 7% nu înseamnă mult, dar 7% dintr-un PIB care se apropie vertiginos de 300 de miliarde de euro arată că de fapt acest procent micuț, mărunt se duce către sume de miliarde de euro pe care Guvernul nu le are, economia reală nu le produce, miliarde de euro care vin din datorie”, transmite specialistul.

Optimism economic, dar fără susținere concretă

Guvernul și-a construit bugetul pentru anul 2025 pe baza unor estimări optimiste, precum o inflație de 3,5% și o creștere economică de 2,5%. Cu toate acestea, prognozele instituțiilor financiare internaționale, precum Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială, sunt mult mai rezervate.

Acestea estimează o creștere economică de doar 2% sau chiar mai puțin. Profesorul Păun avertizează că, în absența unei creșteri economice semnificative și a unei inflații conforme cu prognozele, deficitul bugetar ar putea depăși rapid pragul de 7%, la fel cum anul precedent a crescut de la 5% la 8%.

Cristian Păun atrage atenția că măsurile actuale adoptate de autorități pentru reducerea deficitului sunt inadecvate și insuficient de ferme. Întârzierea aplicării unor politici economice riguroase prelungește instabilitatea economică a țării și complică situația pe termen lung.

El subliniază că fără un plan clar și coerent pentru reducerea deficitului bugetar, România va continua să acumuleze datorii, ceea ce va afecta negativ economia.

Un deficit bugetar ridicat combinat cu o creștere economică modestă creează un mediu economic instabil, care poate descuraja investițiile și încrederea în economie. Mai mult decât atât, în contextul îndatorării externe semnificative, România devine vulnerabilă la fluctuațiile piețelor financiare internaționale.

„Jumătate din această datorie este datorie externă. Această datorie vine la un raiting de țară care tocmai ce s-a îndatorat și va continua să se îndatoreze pe măsura îndatorării României. Atunci noi în momentul de față în loc să venim cu măsuri foarte, foarte ferme cu diminuarea deficitului bugetar lungim această poveste pe ani buni și o lungim și într-un mod destul de complicat.

Gândiți-vă că pentru anul acesta mergem cu 7%, în condițiile în care am mers foarte optimist cu o predicție de inflație de 3,5% și cu o creștere economică care deja nu mai este confirmată de instituțiile financiare internaționale, noi mergem cu 2,5%. Deja FMI-ul, Banca Mondială abia dacă dau 2%, 2,1% creștere economică anul ăsta.

Ceea ce înseamnă că dacă nu se întâmplă creșterea economică și predicția de inflație deficitul va sări mult mai ușor de 7%, față de cum a sărit anul trecut deficitul de la 5%-8%”, a spus Cristian Păun.