România, jocurile de noroc și nepăsarea instituțională: un coșmar al iluziilor

Într-un context în care dependența de jocuri de noroc devine tot mai alarmantă în România, instituțiile care ar trebui să protejeze cetățenii par să fie mai interesate de confortul lor decât de aplicarea legii. Președintele ONJN, Gheorghe-Gabriel Gheorghe, și echipa sa sunt sub o critică intensă pentru incapacitatea de a implementa măsurile necesare pentru a proteja dependenții de jocuri de noroc, lăsând mii de români vulnerabili la capriciile acestei industrii devastatoare.

Pariurile – un flagel național

Conform BNR, pariurile și jocurile de noroc domină tranzacțiile cu cardul în România, indicând un fenomen îngrijorător: românii își cheltuiesc banii în principal pe activități de noroc. Din totalul de aproape 100 de miliarde de lei tranzacționate online, 10 miliarde sunt alocate jocurilor de noroc. Florian Neagu, director general adjunct al BNR, a subliniat că, deși situația actuală nu afectează încă politica monetară, comportamentul de consum este îngrijorător.

Autoexcluderea – o speranță îngropată în birocrație

Autoexcluderea este un mecanism legal care le permite dependenților de jocuri de noroc să se protejeze de tentație, prin înscrierea într-o bază de date care să le interzică accesul la aceste activități. Cu toate acestea, ONJN, sub conducerea lui Gheorghe-Gabriel Gheorghe, nu a reușit să facă operațională această bază de date, încălcând două acte legislative consecutive din 2021 și 2022.

Jurnalista Alexandra Nistoroiu a dezvăluit, printr-o investigație SNOOP.ro, că ONJN a oferit un răspuns vag și evaziv la întrebările privind implementarea bazei de date pentru autoexcludere, susținând că „se lucrează” la aceasta. Mai grav, un email intern scăpat din greșeală arată că angajații sunt conștienți de nesatisfacerea așteptărilor publicului, dar conducerea preferă să ignore aceste semnale de alarmă.

Implicațiile sociale și economice

Jocurile de noroc au consecințe devastatoare asupra economiei și societății. Studiile arată o corelație clară între jocurile de noroc și dificultățile financiare. De exemplu, o cercetare din UK din 2021, realizată pe 6,5 milioane de persoane, a relevat că jocurile de noroc sunt asociate cu probleme financiare și o planificare financiară slabă. Dependența de jocuri de noroc poate duce la șomaj, handicap fizic și, în cazurile severe, la creșterea mortalității.

În România, cei 2.500 de dependenți care au solicitat autoexcluderea sunt lăsați fără protecție, vulnerabili la influențele negative ale industriei de jocuri de noroc. Nepăsarea ONJN și amânarea implementării măsurilor de protecție reflectă un dezinteres total față de sănătatea și bunăstarea cetățenilor.

Complicitatea tăcută cu fabricile de bani

Situația actuală necesită o intervenție urgentă și fermă. România nu își poate permite să ignore semnalele de alarmă venite din partea BNR și din studii internaționale. Autoritățile, în special ONJN, trebuie să își asume responsabilitatea și să implementeze rapid și eficient măsurile de protecție pentru dependenții de jocuri de noroc. Fără aceste acțiuni, România riscă să se confrunte cu o criză socială și economică de proporții.

Este timpul ca liderii să aleagă între complicitatea tăcută cu o industrie care profită de pe urma vulnerabilităților oamenilor și responsabilitatea morală de a proteja cetățenii de consecințele devastatoare ale jocurilor de noroc. Indiferent de dificultățile politice și birocratice, sănătatea și bunăstarea populației trebuie să fie prioritatea absolută.