România, lider la inflație în UE. O problemă pentru economie și buzunarul tău

În timp ce întreaga Uniune Europeană marchează o ușoară răsuflare de ușurare în fața inflației, România pare să se afle pe un drum diferit. Potrivit datelor publicate de Eurostat, inflația anuală în UE a continuat să scadă în luna martie 2025, ajungând la 2,5% – în coborâre de la 2,7% în februarie. Cu toate acestea, România a revenit pe prima poziție în topul statelor cu cele mai ridicate rate ale inflației, înregistrând o creștere anuală a prețurilor de 5,1%.

România, lider la inflație, în timp ce în alte state scade

Deși este o scădere marginală față de februarie (când inflația era de 5,2%), România rămâne în fruntea acestui clasament nedorit, urmată de Ungaria (4,8%) și Polonia (4,4%). La polul opus, țări precum Franța (0,9%), Danemarca (1,4%) și Luxemburg (1,5%) beneficiază de o inflație aproape insesizabilă.

Institutul Național de Statistică (INS) a confirmat că, în martie 2025, inflația anuală a fost de 4,86%, cu o scădere față de 5,02% în luna precedentă. Această valoare reflectă o combinație de factori:

14:16, 27.03.2025 • ECONOMIE

Ce a avut România în 1989 și ce mai are în 2025

19:08, 19.03.2025 • ECONOMIE

Ce rată a inflației avem în zona euro. Care sunt proiecțiile și la ce trebuie să se aștepte investitorii

• Prețurile alimentelor au crescut cu 5,10%
• Mărfurile nealimentare au urcat cu 3,84%
• Serviciile au înregistrat o creștere semnificativă, de 6,99%
• Această dinamică arată că, deși există o tendință lentă de scădere, inflația continuă să afecteze semnificativ cheltuielile de zi cu zi, mai ales în zona serviciilor și a alimentelor – cele mai sensibile pentru populație.

Inflația armonizată: România, peste media UE

Conform indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), indicator comparabil la nivel european, România a înregistrat în martie o rată anuală de 5,1%, iar media modificării prețurilor pe ultimul an (aprilie 2024 – martie 2025) față de anul precedent a fost chiar mai ridicată, ajungând la 5,4%.

Acești indicatori confirmă faptul că inflația rămâne o problemă de fond, în ciuda unor ușoare ameliorări punctuale. În plus, indicele prețurilor de consum a crescut cu 0,27% în doar o lună, semnalând presiuni persistente în economie.

Zona euro se stabilizează: unde ne situăm în raport cu restul Europei?
În zona euro, inflația a scăzut la 2,2%, în coborâre de la 2,3% în februarie. Cele mai mari contribuții la această valoare au venit din partea:

• Serviciilor, cu 1,56 puncte procentuale
• Alimentelor, alcoolului și tutunului, cu 0,57 pp
• În timp ce energia a avut un impact negativ, scăzând cu 0,10 pp

Acest contrast între zona euro și România arată că mecanismele interne ale pieței românești continuă să genereze presiuni inflaționiste, în ciuda unui context regional relativ mai stabil.

Ce spune BNR: Prognoza pe 2025 și 2026

Banca Națională a României (BNR) a actualizat recent prognoza de inflație, revizuind-o în creștere pentru sfârșitul anului 2025. Astfel, inflația este anticipată să atingă 3,8% în decembrie 2025, față de estimarea anterioară de 3,5%.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a precizat că, potrivit scenariului de bază, inflația va rămâne fluctuantă în prima parte a anului, urmând o traiectorie descendentă lentă, cu revenirea în intervalul țintit în primul trimestru din 2026.

Se așteaptă ca în decembrie 2026 inflația să coboare la 3,1%, iar volatilitatea să fie generată în special de factori exogeni – cum ar fi evoluția prețurilor la energie sau alimente pe plan internațional. În schimb, inflația de bază, adică acea componentă care exclude factorii volatili, va continua să se reducă gradual.

„Conform scenariului de bază al proiecţiei macroeconomice, rata anuală a inflaţiei va continua să fluctueze şi în prima parte a anului curent. Indicatorul se va reduce ulterior şi va reveni în interiorul intervalului ţintei în trimestrul I 2026, urmând a se menţine relativ stabil în jumătatea superioară a acestuia pe tot parcursul anului viitor.

În structură, traiectoria IPC este configurată de reducerea continuă a inflaţiei de bază, dar de o manieră graduală, în timp ce ansamblul componentelor exogene ale coşului va imprima profilul volatil din prima parte a intervalului, în principal ca urmare a unor efecte de bază. În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei IPC va atinge 3,8% în luna decembrie 2025, pentru decembrie 2026 fiind anticipată o valoare de 3,1%.

Comparativ cu traiectoria publicată în Raportul asupra inflaţiei din luna noiembrie 2024, inflaţia IPC se situează la valori mai ridicate până la sfârşitul anului curent (mai vizibil în primele trimestre ale anului), respectiv mai joase în 2026″, se arată în Raportul asupra inflaţiei, din februarie 2025.