România pierde temporar accesul la fonduri PNRR. Motivul: indexarea pensiilor militare

România nu va primi nicio sumă suplimentară din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) până la finalul acestui an. Decizia este legată de recentele modificări legislative privind pensiile militare, care au crescut semnificativ cheltuielile bugetare, afectând angajamentele asumate de România în cadrul PNRR.

Pensiile militare – motivul blocajului PNRR

În luna noiembrie, Parlamentul României a adoptat o lege care indexează pensiile militare, corelându-le cu soldele și salariile militarilor activi. Această decizie, sprijinită masiv de parlamentarii PSD, PNL și AUR, a fost justificată prin dorința de a elimina inechitățile din sistemul de pensii militare. Premierul Marcel Ciolacu a reiterat că această măsură este menită să asigure echitatea în rândul pensionarilor militari.

Totuși, legea presupune un impact bugetar semnificativ, estimat inițial la 4,4 miliarde de lei anual, dar recalculat ulterior la aproape 7 miliarde de lei, conform Ministerului Finanțelor. Această creștere majoră a cheltuielilor publice a atras critici și îngrijorări la nivel european, Comisia Europeană considerând că jalonul privind reforma pensiilor speciale, inclus în cererea de plată numărul 3, nu mai este respectat.

08:33, 03.12.2024 • POLITICĂ

Cristian Păun (ASE București): „UE anulează PNRR-ul Bulgariei. Îi urmăm noi, foarte curând. Vom cere bani de la ruși, probabil”

21:03, 28.11.2024 • ACTUALITATE

Ofițerul superior în rezervă care explică de ce pensiile militare rămân o problemă pentru guvernanți

Fonduri europene blocate: 1,1 miliarde de euro pierduți temporar

Cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare de aproximativ 2 miliarde de euro, este acum în mare parte blocată, România pierzând temporar 1,1 miliarde de euro, potrivit unor surse guvernamentale citate de Economedia. Această cerere includea șase jaloane esențiale, dintre care doar 68 din totalul de 74 au fost îndeplinite.

Printre jaloanele neîndeplinite sau parțial realizate se numără:

• Reforma pensiilor speciale, afectată de indexarea pensiilor militare.
• Operaționalizarea agenției AMEPIP, afectată de demisiile șefilor și acuzații de incompatibilitate.
• Reducerea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi, decizie care necesită consens politic.
• Numirile în companiile energetice, criticate pentru lipsa de transparență și proceduri inadecvate.
• Proiectul metroului din Cluj-Napoca, care riscă să piardă o finanțare de 300 de milioane de euro.

Ministrul Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a declarat că România așteaptă încă plata de la Comisia Europeană, dar nu a oferit detalii clare despre momentul în care aceasta ar putea avea loc sau despre efectele pe termen lung ale blocajului. De asemenea, Guvernul a avertizat anterior că orice modificare a reformelor deja aprobate de Comisie încalcă principiul ireversibilității, ceea ce poate duce la pierderea fondurilor.

În paralel, Avocatul Poporului a contestat legea indexării pensiilor militare la Curtea Constituțională, argumentând că actul normativ încalcă mai multe prevederi constituționale, inclusiv lipsa unei surse de finanțare clare. CCR urmează să judece obiecția de neconstituționalitate pe 17 decembrie.

Decizia de a indexa pensiile militare a fost primită negativ la Bruxelles, având în vedere că aceasta contrazice angajamentele de reformă incluse în PNRR. Această situație reflectă dificultățile de a echilibra nevoile interne cu cerințele europene, dar și vulnerabilitățile guvernării în respectarea jaloanelor stabilite.