România, printre statele beneficiare ale Fondului pentru accelerarea tranziţiei către o energie curată

Fondul pentru modernizare pentru a accelera tranziţia către o energie curată, aflat în cel de-al doilea an de funcţionare, a efectuat plăţi în valoare totală de 4,11 miliarde de euro în sprijinul a 61 de proiecte derulate în opt ţări beneficiare, inclusiv România, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Proiectul care a beneficiat de finanţare în România este dedicat construirii a opt parcuri fotovoltaice şi a două centrale electrice cu turbine cu gaze în ciclu combinat pentru a înlocui lignitul cu surse regenerabile de energie şi gaz în producţia de electricitate, precum şi modernizarea reţelelor de energie electrică ale ţării.

Anul acesta s-au efectuat plăţi către Croaţia (119,8 milioane de euro), Cehia (1,34 miliarde de euro), Estonia (62,4 milioane de euro), Ungaria (74,3 milioane de euro), Lituania (85 milioane de euro), Polonia (643,2 milioane de euro), România (1,39 miliarde de euro) şi Slovacia (399,5 milioane de euro).

În iunie, fuseseră deja plătite 2,4 miliarde de euro pentru a sprijini 45 de propuneri de investiţii, sumă care va fi completată cu o plată în valoare de 1,71 miliarde de euro pentru sprijinirea altor 16.

Modernizarea sistemelor energetice

Proiectele vor contribui la modernizarea sistemelor energetice, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectoarele energiei, industriei, transporturilor şi agriculturii, precum şi la îmbunătăţirea eficienţei energetice. Sprijinul acordat acestor investiţii va ajuta statele membre beneficiare să îşi îndeplinească obiectivele în materie de climă şi energie pentru 2030 şi să accelereze tranziţia verde a UE.

Cele 61 de propuneri de investiţii selecţionate anul acesta de Fondul pentru modernizare se axează pe producţia de energie electrică din surse regenerabile, pe modernizarea reţelelor energetice şi pe eficienţa energetică în sectoarele energiei, industriei, construcţiilor şi transporturilor, precum şi pe înlocuirea producţiei de cărbune cu combustibili cu intensitate scăzută a emisiilor de carbon.

Printre propunerile care au beneficiat de finanţare se află: producţia de energie electrică din surse regenerabile şi stocarea în baterii pentru a sprijini funcţionarea reţelei de energie electrică în Croaţia, modernizarea sistemelor de iluminat public din oraşe, conversia cărbunelui în biomasă şi gaz în instalaţiile de termoficare şi în instalaţiile ETS, precum şi creşterea eficienţei energetice în Cehia, transport public cu emisii scăzute de dioxid de carbon şi eficient din punct de vedere energetic în Estonia, optimizarea, digitalizarea şi automatizarea proceselor de producţie pentru a reduce consumul de energie electrică şi utilizarea materialelor în Ungaria, renovarea clădirilor publice, creşterea eficienţei energetice şi dezvoltarea capacităţii de producţie a hidrogenului din surse regenerabile în Lituania, construirea de centrale termice bazate pe surse regenerabile de energie şi îmbunătăţirea eficienţei energetice în industrie în Polonia şi reabilitarea şi extinderea reţelelor de termoficare şi răcire centralizate, precum şi proiecte de decarbonizare în sectorul industrial în Slovacia.

Termenele-limită până la care statele membre beneficiare îşi pot prezenta propunerile de investiţii în vederea obţinerii unui sprijin potenţial din Fondul pentru modernizare în cadrul următorului ciclu de plăţi sunt 19 ianuarie 2023 pentru propunerile neprioritare şi 16 februarie 2023 pentru propunerile prioritare.