România pune Austria sub presiune: fără Schengen, fără gaz

În cazul în care cancelarul Karl Nehammer rămâne ferm, Bucureștiul vrea să îngreuneze producția OMV în Marea Neagră.

România amenință Austria cu exploatarea gazelor din Marea Neagră din cauza refuzului Vienei de a ne permite aderarea la Schengen, relatează Financial Times.

Publicaţia scrie pe larg despre disputa diplomatică dintre Bucureşti şi Viena, despre zăcământul de gaze Neptun Deep controlat 50% de statul român şi 50% de OMV Petrom şi despre legea offshore, criticată de austrieci. 

Conform FT, Neptun Deep este prins într-o dispută diplomatică cu privire la opoziția Austriei de a permite României să intre în spațiul Schengen fără granițe a Europei.

Premierul român Marcel Ciolacu a declarat luna trecută că guvernul său nu este dispus să modifice o lege care reglementează vânzările de gaze offshore – la care OMV a obiectat – atâta timp cât Austria continuă să opună veto pentru intrarea țării sale în Schengen.

„Vom merge mai departe pe baza formei actuale a legii offshore, la fel cum România va continua să-și susțină argumentele privind aderarea la spațiul Schengen, inclusiv în instanțele europene, dacă Austria nu își va schimba poziția”, a spus Ciolacu pe 18 septembrie după o întâlnire cu delegația OMV.

În luna iunie, OMV a dus cazul în faţa unei instanțe internaționale de arbitraj, după ce guvernul de la București a schimbat legea care reglementează vânzările de gaze offshore pentru a garanta în „situații de urgență” dreptul de veto al guvernului asupra contractelor private, explică FT.  

Ciolacu amenințase anterior că va duce Viena în justiție și va pretinde până la 2% din PIB-ul României daune cauzate de păstrarea țării noastre în afara spațiului Schengen timp de mai bine de 10 ani de la data inițială a aderării sale.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat pentru Financial Times că disputa nu trebuie redusă la o răzbunare de tip „dinte pentru dinte” în sensul „ne lăsaţi în Schengen şi noi vă dăm gaz din Marea Neagră”.

El a spus că legea gazelor a permis guvernului să „intervină” în relațiile comerciale cu clienții privați în „anumite situații de urgență”, despre care OMV susține că nu sunt complet clare. Burduja a mai explicat că românii „au fost extrem de dezamăgiți” că nu au aderat la Schengen. Veto-ul Vienei „pare o decizie politică” care „nu a avut nimic de-a face cu pregătirea țării noastre”.

OMV a făcut lobby la Viena 

OMV a refuzat să comenteze „deciziile politice”, adăugând că speră că România va fi primită în curând în zona Schengen. Compania a făcut discret lobby în cadrul guvernului austriac pentru a permite aderarea României și Bulgariei la Schengen. OMV are aproximativ 8.000 de angajați în România. Grupul este cel mai mare investitor privat din România, este acţionar majoritar în cadrul OMV Petrom şi cel mai mare contribuabil la bugetul de stat (7% în 2022).

Un director executiv al OMV a declarat că nu sunt tulburaţi de amenințările recente de la București. Ei consideră că proiectul de exploatare a gazelor din Marea Neagră este sigur, având în vedere importanța sa critică pentru securitatea energetică a României și a UE.

Austria va avea alegeri în 2024. Partidul naționalist de extremă dreapta, „Libertate”, este de un an în fruntea sondajelor şi pune presiuni asupra guvernului de centru-dreapta al lui Karl Nehammer pentru a înăspri și mai mult poziția față de migrație. Nehammer a spus în repetate rânduri că România este incapabilă să-și securizeze granițele pentru a bloca intrarea migranților ilegali.

Și România se confruntă cu alegeri anul viitor și nici ea nu poate da înapoi cu ușurință, remarcă Finanial Times. „Dacă te pui în locul nostru vei vedea că nu este bine și nu este plăcut să stai la coadă în aeroporturi şi la punctele de trecere de la frontieră”, a spus Burduja. „Impune un cost economic țării, fără îndoială.„

Cearta legată de legea privind gazele nu este singurul motiv pentru care explorarea Neptun Deep ar putea fi amânată timp de mai mulţi ani. Pe măsură ce războiul s-a intensificat în Marea Neagră, după atacurile ucrainene asupra Crimeei și după ce Rusia a început să lovească Odesa și porturile de la Dunăre, faza de construcție care trebuie să înceapă anul viitor s-ar putea lovi de provocări de securitate. Data țintă pentru exploatarea zăcământului este 2027.

Totuși, Burduja a spus că România este pregătită să ajute la apărarea proiectului Neptun Deep și s-a simțit justificată de decizia finală de investiție anunţată de OMV Petrom în iunie. „Acel gaz va întări cu siguranță securitatea regională”, a spus el. „Nu este doar pentru România, este pentru întreaga regiune, inclusiv pentru Austria.”

„Este o investiție de 4 miliarde de euro care va reduce dependența de gaze e Europei față de Rusia”, a spus Burduja. „Îmi închipui că Rusia va analiza cu atenție cum evoluează această investiție și, dacă o poate întârzia sau opri, ar putea încerca asta…România își va proteja teritoriul.”