România, radiografia dezastrului din economie (Analiză)

Față de țările din regiune, în România creșterea economică s-a gripat iar deficitul de cont curent a explodat. Avem în continuare cea mai mare inflație și acumulăm datorii în pas alergător în vreme ce deficitul bugetar se tot umflă.

Anul electoral și creșterile de salarii din ultima vreme (în ultimii 10 ani salariul în lei a crescut de 3 ori iar în euro de 2,7 ori, cum arătam într-un articol recent din Puterea) au făcut ca populația să resimtă un fals sentiment al prosperității.

Cu atât mai accentuat cu cât e vorba de angajați la stat, dinamica veniturilor stat-privat fiind net în favoarea primilor. Indicatorii macro se tot înrăutățesc însă în România iar o analiză comparativă având la bază dinamica creșterii economice, inflația, deficitul de cont curent, deficitul bugetar și datoria publică arată că România ar obține cea mai mică medie între țările din regiune (Ungaria, Polonia, Cehia, Bulgaria, Croația).

14:15, 18.12.2024 • POLITICĂ

Marcel Ciolacu și-a făcut bilanțul la final de mandat: „Am reușit să punem România pe un drum mai bun”

14:40, 17.12.2024 • ECONOMIE

Creșterea datoriei publice este exponențială. Ce urmează?

Iar dacă lucrurile evoluează în acest ritm, ne paște chiar corigența (precedentul corigent din UE, Grecia, a trecut printr-un program draconic de ajustări fiscal-bugetare după precedenta criză financiară).

Economia nu mai crește

La capitolul creștere economică, cea care ar fi trebuit să ne îndulcească paharul datoriei publice și deficitului de cont curent, România pică cu brio testul aplicat colegelor de regiune.

Potrivit tradingeconomics.com, în iunie doar Ungaria a raportat o scădere cu 0,2% a PIB în trimestrul al doilea (România a avut creștere de 0,1%, Polonia-1,5%, Croația +0,8%, Bulgaria +0,5%, Cehia+0,3%).

Însă raportat la ultimele 12 luni (iunie 2023-iunie 2024), Ungaria păstrează o creștere de 1,5%, Polonia are +3,2%, Bulgaria +2,1%, Croația +3,3%. România cu 0,8% depășește doar Cehia (+0,6%), care a avut însă o dinamică mai bună în trimestrul al doilea al anului.

Bifăm cea mai mare inflație

În august 2024, România a raportat o inflație de 5,1% (raportată la august 2023). Ungaria are 3,4%, Cehia 2,2%, Polonia 4,3%, Bulgaria 0,8%, Croația 1,8%. Firesc, avem și printre cele mai mari dobânzi, dobânda de politică monetară din România (6,5%) depășind-o doar pe cea din Ungaria (6,75%). Polonia o păstrează la 5,75%, Croația 3,65% (aici e politica BCE, statul face parte din zona euro), Cehia 4,5%, Bulgaria 3,5%,

Remarcați că în acest caz BNR s-a grăbit tare cu scăderea dobânzii, o măsură poate justificată de starea economiei, băncile centrale din regiune rămânând mult mai prudente deși inflația s-a redus mai repede acolo (urmăriți în tabel diferența între dobânda de politică monetară și inflația anualizată.

Deficitul extern e dezastruos

Trading Economics urmărește poza deficitului de cont curent la final de 2023, când România avea un considerabil 7% din PIB la acest capitol. Doar Bulgaria mai are deficit de cont curent dintre țările enumerate, și acela foarte anemic (-0,3% din PIB). Restul, au excedent! Polonia 1,6% din PIB, Croația 1,1% din PIB, Ungaria și Cehia +0,2% din PIB.

Dacă ne uităm însă la valorile mai recente, ne luăm cu mâinile de cap. Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, în perioada ianuarie – iunie 2024, un deficit de 12,176 miliarde euro, în creștere cu 33,99% comparativ cu deficitul de 9,087 miliarde euro din perioada similară a anului trecut, aflăm de curând.

Când a mai avut România un deficit de cont curent mai mare? În 2007, când ajunsese la 13% din PIB și apoi știm ce a urmat pe partea cursului de schimb leu-euro. Atunci însă aveam o creștere economică de peste 7%, ceea ce nu se mai întâmpla în prezent.

Deficitul bugetar crește ca Făt-Frumos

La finalul anului 2023 (decembrie), România avea un deficit bugetar de 5,6% din PIB, mai bun ca al Ungariei (-6,7%) dar peste cel al restului țărilor analizate (Bulgaria -1,9%, Croația-0,7%, Cehia -3,7%, Polonia -5,1%).

Veștile sunt însă cât se poate de proaste pentru 2024, șansele de a trece de 8% din PIB pe final de an electoral fiind apreciabile, cu toate cheltuielile angajate recent (în special pentru pensii).

Nu e de mirare că agențiile de rating au început deja să mustăcească.

Datoria publică-ce repede am ajuns departe!

În 1995 aveam o datorie publică de 6,6% din PIB, în 2007 de 13% din PIB, în 2012 deja de 35% din PIB (în urma programului de salvare a băncilor în 2010 cu bani de la FMI) iar la finalul anului 2023 de 48,8% din PIB.

Pentru final de 2024 avem toate șansele să trecem bine de 50% din PIB având în vedere că economia s-a gripat iar deficitul bugetar crește ca Făt Frumos.

Bulgaria avea însă doar 20,9% din PIB datorie publică în decembrie 2023. Cehia 44%, Polonia 49%.

Nu atât cifra în sine e îngrijorătoare în România cât dinamica sa, viteza cu care avansează, și gradul redus de colectare a veniturilor publice, fenomen ce ridică semne de întrebare legate de modul în care o putem rostogoli mai departe.

2025-ce urmează?

După un an nou fericit pentru cei care se vor vedea cu noi mandate sau cu mandate reconfirmate în Parlament și la Cotroceni, populația va avea surpriza unor buzunare goale fluturate de noii aleși. Evident, greaua moștenire, mereu auzim asta când se schimbă echipele la Palatul Victoria.

Ce ajustări fiscale ne așteaptă din nou an? Să fie creșteri ale impozitului pe venit (renunțarea la cota unică), fiscalitate mai mare pentru companii și o taxă pe consum majorată, plus impozite pe proprietate mai mari și pretecție socială mai puțină?.

La cât de prost stă economia în realitate la putem vedea pe toate împreună, ca în 2010, plus un bonus dacă o criză externă se suprapune peste dezastrul nostru intern.

Una peste alta, priviți cifrele bulgarilor-datorie publică 20% din PIB, deficit bugetar 1,9% din PIB, inflație 0,8%, creștere economică 2,1%. Dacă altă dată râdeam de ei, mai ales când le-au căzut băncile, iată că acum ar trebui să îi invidiem, și-au învățat lecția, pot trece mult mai bine decât noi prin orice criză.

Noi și vecinii, comparație intre economii

Sursa Tradingeconomics.com