România riscă un deficit bugetar uriaș! Care sunt cele cinci cauze

Deficitul bugetar al României se preconizează că va depăși 7% din PIB, cu riscuri crescânde de a ajunge chiar la 8%, conform raportului anual al Consiliului Fiscal. Această estimare îngrijorătoare subliniază lipsa unor măsuri eficiente de consolidare fiscal-bugetară și impactul negativ al măsurilor recente asupra finanțelor publice.

Conform Consiliului Fiscal, proiectul de buget pentru anul 2024 a fost conceput cu o țintă de deficit cash de 5% din PIB, reprezentând o reducere de 0,6 puncte procentuale comparativ cu anul anterior. Totuși, impactul noii legi a pensiilor și al creșterilor salariale din sectorul public se va resimți mai acut în a doua jumătate a anului, iar sezonalitatea execuției bugetare, cu cheltuieli concentrate în ultimele luni, va agrava și mai mult situația.

„În contextul unui an politic extrem de agitat, pare improbabil ca măsuri corective semnificative să fie adoptate în timp util,” avertizează Consiliul Fiscal. România, aflată deja în procedură de deficit excesiv, riscă să devieze pentru al doilea an consecutiv de la traiectoria de ajustare stabilită de instituțiile europene. În acest sens, procesul de consolidare fiscală devine imperativ și inevitabil.

În aprilie 2024, odată cu adoptarea noului cadru de guvernanță economică al UE, România va trebui să prezinte un plan bugetar-structural care să includă măsuri de reformă și investiții pentru a reduce deficitul sub 3% din PIB. „Țintind atât creșterea ponderii veniturilor fiscale, cât și eficientizarea cheltuielilor bugetare, România trebuie să adopte măsuri viabile de reducere a deficitului structural,” precizează Consiliul Fiscal.

Deficitul bugetar apare atunci când cheltuielile unui guvern depășesc veniturile sale într-o anumită perioadă, de obicei un an fiscal. Cu alte cuvinte, deficitul bugetar este diferența negativă dintre veniturile totale ale unui guvern și cheltuielile sale totale. Dacă veniturile sunt mai mici decât cheltuielile, guvernul trebuie să împrumute bani pentru a acoperi acest deficit. Deficitul bugetar este adesea exprimat ca procent din PIB (Produsul Intern Brut) al țării, oferind o măsură relativă a dimensiunii deficitului în raport cu economia națională.

Raportul Consiliului Fiscal evidențiază cinci factori principali care au contribuit la deteriorarea deficitului bugetar în prima parte a anului 2024:

1. Majorări Salariale: În martie, salariile de bază pentru personalul din sănătate și asistență socială au fost majorate cu 20%, având un impact bugetar de aproximativ 1,5 miliarde lei. De asemenea, salariile personalului din instituțiile de apărare și ordine publică au crescut cu până la 30%, implicând un impact de circa 1,2 miliarde lei.
2. Creșteri Salariale Suplimentare: În luna mai, au fost implementate creșteri de 10% ale salariilor în mai multe sectoare publice, cu un impact bugetar estimat la 1,1 miliarde lei. Aceste creșteri sunt compensate parțial prin reorganizări și economii de cheltuieli.
3. Relaxarea Măsurilor Fiscal-Bugetare: OUG nr. 31/2024, adoptată în martie, a relaxat măsurile de cheltuieli publice, având un impact bugetar negativ de aproximativ 0,4 miliarde lei.
4. Arierate Bugetare: Amânarea plăților de la finalul lui 2023 a generat arierate de circa 9 miliarde lei, reflectate în diferențele dintre deficitul ESA și deficitul cash.
5. Modificări Legislative: OUG nr. 46/2024 permite alocarea din fondul de rezervă bugetară pentru cheltuieli curente și de capital, ceea ce poate amplifica presiunile bugetare.

Consiliul Fiscal subliniază că în a doua parte a anului, cheltuielile de personal vor continua să crească din cauza unor majorări salariale prevăzute să fie aplicate în tranșe. De asemenea, se așteaptă o accelerare a cheltuielilor de asistență socială ca urmare a noii legi a pensiilor.

Cum impactează deficitul bugetar economia?

1. Împrumuturi și Datorie Publică:
   • Creșterea Datoriei: Pentru a acoperi deficitul, guvernul trebuie să se împrumute, ceea ce duce la acumularea de datorie publică. Pe termen lung, o datorie mare poate afecta capacitatea țării de a se împrumuta și poate crește costurile împrumuturilor din cauza dobânzilor mai mari.
   • Serviciul Datoriei: Plățile pentru dobânzile datoriei publice reprezintă o parte semnificativă din bugetul național, ceea ce reduce fondurile disponibile pentru alte cheltuieli, cum ar fi investițiile în infrastructură sau educație.
2. Inflație:
   • Presiuni Inflaționiste: Deficitul bugetar poate contribui la inflație, mai ales dacă este finanțat prin emiterea de monedă de către banca centrală. Cheltuielile guvernamentale mari pot crește cererea pentru bunuri și servicii, ceea ce poate duce la creșterea prețurilor.
3. Ratele Dobânzilor:
   • Creșterea Dobânzilor: Un deficit mare poate duce la creșterea ratelor dobânzilor, deoarece guvernul se împrumută de pe piețele financiare pentru a acoperi deficitul. Ratele dobânzilor mai mari pot reduce investițiile private, deoarece împrumuturile devin mai scumpe pentru afaceri și consumatori.
4. Impact asupra Investițiilor:
   • Reducerea Investițiilor: Dacă guvernul folosește resursele financiare pentru a acoperi deficitul și serviciul datoriei, pot fi reduse fondurile disponibile pentru investiții în infrastructură, educație și alte domenii esențiale pentru dezvoltarea economică pe termen lung.
5. Confidență Economică:
   • Percepția Investitorilor: Deficitele bugetare mari și persistente pot reduce încrederea investitorilor în stabilitatea economică a țării. Aceasta poate duce la scăderea valorii monedei naționale și poate afecta negativ ratingurile de credit ale țării.
6. Politici Economice:
   • Restricții în Politica Fiscală: Guvernele cu deficite mari pot fi constrânse să implementeze măsuri de austeritate, cum ar fi reduceri de cheltuieli și creșteri de impozite, pentru a reduce deficitul. Aceste măsuri pot afecta negativ creșterea economică pe termen scurt și pot duce la scăderea nivelului de trai.

Beneficii Temporare:

• Stimulent Economic: Pe termen scurt, deficitul bugetar poate stimula economia prin creșterea cererii agregate. Cheltuielile guvernamentale pot sprijini creșterea economică și pot ajuta la combaterea recesiunilor economice.