România sfidează legislaţia Uniunii Europene: Noi aprobări de urgenţă pentru pesticide interzise

Autoritățile române au acordat noi derogări de urgenţă pentru utilizarea insecticidelor interzise de Uniunea Europeană. Printre acestea se află Cruiser 350 FS, un pesticide pe bază de neonicotinoide, cunoscut pentru efectele sale devastatoare asupra albinelor şi polenizatorilor.

În ciuda unei hotărâri istorice a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din ianuarie 2023, care a interzis astfel de derogări, România a continuat să aprobe utilizarea acestor substanţe pentru culturile de floarea-soarelui şi porumb, încălcând direct reglementările europene.

Argumentele autorităților române

Sectorul agricol al României, în special cel al floarei-soarelui, joacă un rol esenţial în economia naţională, iar fermierii se confruntă cu ameninţări serioase din partea dăunătorilor, care pot distruge culturile în fazele incipiente. Insectele, precum gărgăriţa frunzelor de porumb şi viermii sârmă, reprezintă o ameninţare majoră, iar fermierii avertizează că fără tratamentele cu neonicotinoide, culturile ar putea fi devastate complet. Ministerul Agriculturii a justificat utilizarea pesticidelor interzise prin necesitatea protejării recoltei în faţa infestărilor grave, susţinând că zonele afectate vor beneficia de tratamente stricte, menite să minimizeze riscurile asupra mediului.

Totuşi, neonicotinoidele sunt cunoscute pentru impactul lor negativ asupra biodiversităţii, în special asupra populaţiilor de albine, esenţiale pentru polenizarea plantelor. Din acest motiv, Uniunea Europeană a interzis utilizarea acestora încă din 2018, iar hotărârea CJUE din 2023 avea scopul de a elimina lacunele care permiteau ţărilor membre, precum România, să ocolească interdicţiile prin acordarea de derogări temporare.

22:43, 05.11.2024 • Sănătate

Pesticide implicate în apariția cancerului de prostată

Reacţia Comisiei Europene

Deşi Comisia Europeană nu a primit încă o notificare oficială referitoare la noile derogări, purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Eva Hrncirova, a declarat că problema este discutată în cadrul Comitetului Permanent pentru Plante, Animale, Alimente şi Furaje, un grup care consiliază statele membre privind implementarea reglementărilor UE. Hrncirova a subliniat că Bruxelles-ul este angajat într-un dialog cu autorităţile române, dar nu a menţionat dacă va urma o procedură de infringement, care ar putea duce la sancţiuni.

Apicultorii români, în pragul colapsului

Utilizarea continuă a neonicotinoidelor are un impact direct asupra apicultorilor români, care se confruntă cu pierderi masive de colonii de albine. Aceştia susţin că expunerea continuă la aceste pesticide pune în pericol nu doar industriile apicole, dar şi echilibrul ecosistemelor locale şi securitatea alimentară. În faţa acestui dezastru ecologic, apicultorii cer acţiuni ferme din partea autorităţilor UE pentru a preveni colapsul întregii industrii. „Este o luptă continuă, iar eforturile noastre de a refacere a stupinelor sunt din ce în ce mai inutile”, afirmă reprezentanţii asociaţiilor de apicultori.

Sfidarea în contextul instabilităţii politice

Decizia autorităţilor române vine într-un context politic instabil. Recent, România a fost zguduită de evenimentele legate de alegerile prezidenţiale, care au fost marcate de acuzaţii de interferenţă externă şi de o platformă naţionalistă anti-UE susţinută de Călin Georgescu. În acest context, guvernul român pare să sfideze deschis normele europene, alegând să pună pe primul loc interesele economice ale sectorului agricol, chiar şi cu preţul încălcării legislaţiei de mediu.

Criticii acestei decizii subliniază faptul că inacţiunea Bruxelles-ului în faţa acestei sfidări creează un precedent periculos. „Dacă România rămâne nepedepsită, alte ţări membre ar putea urma exemplul său, ceea ce ar slăbi autoritatea Uniunii Europene în domeniul protecţiei mediului”, a avertizat Martin Dermine, reprezentant al organizaţiei PAN Europe.

O sfidare a legislației europene

Decizia României de a acorda noi derogări pentru utilizarea pesticidelor interzise reprezintă o sfidare clară a legislaţiei Uniunii Europene şi a principiilor de protecţie a mediului. În faţa unui sector agricol care se confruntă cu presiuni economice, dar şi ecologice, autorităţile române riscă să creeze un precedent periculos, care ar putea submina încrederea în capacitatea UE de a aplica şi respecta regulile sale de mediu. Între timp, apicultorii şi ecologiştii avertizează că preţul acestei decizii va fi plătit de întreaga biodiversitate europeană.