România și Azerbaidjan revitalizează un proiect energetic abandonat de ani de zile
România dorește să investească într-un terminal de regazeificare în Portul Constanța în cadrul unui proiect care reinventează celebrul AGRI, mort în fază de proiect în urmă cu câțiva ani.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a efectuat în aceste zile o vizită în Azerbaidjan unde a avut o serie de întrevederi de nivel înalt și a vizitat un centru de servicii sociale inovator.
O componentă importantă a vizitei a fost dedicată cooperării energetice. Discuțiile bilaterale cu ministrul Energiei Parviz Shahbazov s-au concentrat pe două proiecte majore:
- Terminalul LNG la Marea Neagră: Proiectul, cunoscut anterior ca AGRI, vizează transportul gazului azer către piața europeană prin Georgia și Marea Neagră. Romgaz și SOCAR au finalizat un studiu de fezabilitate cu rezultate pozitive, iar România și-a exprimat disponibilitatea de a finanța terminalul de la Portul Constanța. Finalizarea proiectului va consolida poziția României ca hub energetic și va diversifica sursele de aprovizionare ale Europei.
- Coridorul Verde: Cablul în curent continuu pe traseul Azerbaidjan-Georgia-România-Ungaria se află în faza de studiu de fezabilitate. Urmează operaționalizarea companiei de proiect, atragerea de fonduri europene și luarea unei decizii finale de investiții după finalizarea documentației tehnice. Proiectul va oferi României acces la o nouă piață energetică, va consolida securitatea sistemului energetic național și va contribui la furnizarea de energie verde la prețuri mai mici pe termen lung.
Ce a fost AGRI, proiectul de 4,5 miliarde de euro
Din afirmațiile ministrului Burduja reiese că proiectul mort AGRI prinde din nou contur. Proiectul a fost inițiat în 2010 cu scopul de a transporta gaze naturale lichefiate din zona Caspică către România prin Azerbaidjan, Georgia și Marea Neagră. Practic, era vorba de un sistem de conducte și terminale de lichefiere, respectiv regazeificare, care să conecteze portul Constanța de sursa gazelor din Azerbaidjan.
Gazul era proiectat să fie transportat până la portul Batumi din Georgia, prin conducte. La Batumi, gazul urma să fie lichefiat și apoi transportat pe Marea Neagră, cu metanierele, până la Constanța, unde prin intermediul unui alt terminal era programat să fie regazeificat. Ulterior, acesta trebuia introdus în țevile românești și distribuit în funcție de necesități. Volumele de gaze ar fi fost destinate în principal asigurării consumului României și Ungariei, iar restul ar fi fost direcționate către alte potențiale piețe din Europa, așa cum a fost evidențiat în cadrul Studiului de Fezabilitate. Investiția totală a fost estimată la 4,5 miliarde de euro, iar în cadrul companiei de proiect se aflau ca acționari patru societăți: SOCAR (Azerbaidjan), GOGC (Georgia), Romgaz (România) și MVM (Ungaria).
Transportatorul național de gaze, Transgaz, a semnat chiar un memorandum cu compania petrolieră Socar, controlată de statul azer, privind construcția terminalelor necesare importului de gaze naturale lichefiate (GNL) în cadrul proiectului AGRI. Acest proiect, cunoscut și sub denumirea de Azerbaijan Georgia România Interconnector, își propunea să transporte până la 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale anual din regiunea Mării Caspice către România.
Studiul de Fezabilitate a fost finalizat la sfârșitul lui 2014, iar concluziile au fost pozitive. Acestea au arătat că două dintre scenariile de capacitate analizate, respectiv 5 miliarde de metri cubi/an și 8 miliarde de metri cubi/an, sunt fezabile. România consumă anual în jur de 12-13 miliarde de metri cubi, din care aproximativ 11 miliarde de metri cubi sunt asigurate din producția OMV Petrom și Romgaz.
Costul ridicat și incertitudinile legate de cererea de gaze au fost printre motivele pentru care proiectul nu a fost implementat.