România și Estonia, țările UE cel mai puțin dependente de importurile de energie

România se numără printre țările UE cel mai puțin dependente de importurile de energie, aproape un sfert din consum fiind asigurat din surse externe, potrivit datelor Eurostat pentru anul 2020.

Cel mai bine la acest capitol stă Estonia – 10,52% din importuri, în timp ce la nivelul Uniunii media este de 57,5%, în scădere cu aproape trei puncte procentuale comparativ cu 2019.

Rata de dependenţă de importurile de energie variază între peste 90% în Malta, Cipru şi Luxemburg şi până la 10,52% în Estonia şi 28,20% în România. Însă, în timp ce în Estonia rata de dependenţă de importurile de energie s-a dublat în decurs de un an, de la 4,83% în 2019, până la 10,52% în 2020, în România a scăzut cu trei puncte procentuale comparativ cu 2019.

Reducerea dependenţei de importurile de energie în UE este rezultatul unui declin cu 12,6% al importurilor de energie, precum şi al reducerii producţiei de energie primară, schimbări care au avut legătură cu cererea limitată în contextul restricţiilor impuse în contextul pandemiei de COVID-19 şi a crize economice care a urmat, arată Eurostat.

Țiţeiul brut, aproape în totalitate din import

Țiţeiului are cea mai mare rată de dependenţă de import dintre toate tipurile de combustibil, chiar dacă a scăzut uşor de la 96,8% în 2019 până la 96,2% în 2020.

Gazele naturale, un combustibil importat pentru producţia de electricitate şi încălzire în UE, se află pe locul doi, cu o rată de dependenţă de import de  83,6% în 2020, în scădere cu şase puncte procentuale faţă de situaţia din 2019. 

Cele mai importante surse de combustibil din mixul energetic al UE în 2020, petrolul şi produsele petroliere (34,5% din total) şi gazele naturale (23,7% din total) sunt și ele în mare parte importate.