România și povara datoriei externe: Creștere de peste 17 miliarde euro în primele nouă luni din 2024 – implicații economice și riscuri

În primele nouă luni din 2024, datoria externă totală a României a crescut cu 17,846 milioane de euro, atingând un nivel record de 186,181 milioane de euro. Această majorare rapidă semnalează o creștere semnificativă a dependenței de finanțare externă, cu implicații deosebit de importante pentru economie. Deși acest trend reflectă accesul României la piețele internaționale de capital, creșterea datoriei pune presiune pe capacitatea de plată a țării, afectând stabilitatea macroeconomică pe termen lung.

Structura datoriei: Pe termen lung și termen scurt

Din totalul datoriei externe, 74,6% este pe termen lung, ceea ce înseamnă 138,823 milioane euro, în creștere cu 13,7% față de sfârșitul lui 2023. Această structură indică o preferință pentru finanțările pe termen lung, care oferă mai mult timp pentru a gestiona rambursările, dar impun și dobânzi mai mari pe parcursul perioadei. Datoria pe termen scurt, deși mai mică (47,358 milioane euro, sau 25,4% din total), a crescut cu 2,4%, semnalând o cerere crescută de finanțare rapidă, dar mai riscantă.

Administrația publică – motorul principal al datoriei externe

Administrația publică a fost principalul sector responsabil pentru creșterea datoriei, cu o majorare de aproape 16 miliarde de euro, ajungând la 92,922 milioane euro. Această creștere este asociată în mare parte cu emisiuni de titluri de stat, destinate acoperirii deficitului bugetar și susținerii cheltuielilor publice, dar și datorită unor împrumuturi externe pentru investiții și finanțare de infrastructură. Creșterea datoriilor publice externe poate însemna că statul a căutat finanțare pentru a-și acoperi golurile bugetare, însă pe termen lung, acest nivel de îndatorare poate deveni o povară pentru viitoarele generații.

Costul datoriei și riscurile asociate

Serviciul datoriei externe pe primele nouă luni ale anului a ajuns la 71,1 miliarde de euro, o sumă considerabilă care impune presiune pe resursele economiei. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 16,3% în septembrie 2024, o îmbunătățire față de 18% în anul 2023, ceea ce indică un ușor avantaj în privința costurilor de împrumut. Totuși, creșterea datoriei, combinată cu nevoia constantă de a gestiona plățile anuale pentru dobânzi și rate, riscă să devină un obstacol pentru investiții și dezvoltare internă, întrucât o parte tot mai mare din resurse este alocată rambursării datoriei.

Reziliența economică: Gradul de acoperire a datoriei

La capitolul siguranței, România stă mai bine decât în 2023. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt a crescut la 110,4% (de la 99,7% la finalul anului trecut), iar gradul de acoperire a importurilor cu rezerve valutare a urcat la 6,1 luni, față de 5,6 luni anterior. Acești indicatori arată că rezervele valutare ale BNR sunt suficiente pentru a acoperi datoria externă pe termen scurt și pentru a face față importurilor pentru o perioadă de timp rezonabilă, însă pe termen lung, aceste rezerve pot fi vulnerabile în fața fluctuațiilor economice și a unei eventuale creșteri a dobânzilor pe piețele internaționale.

Ce înseamnă pentru economie această creștere a datoriei externe?

Pe termen scurt, creșterea datoriei externe poate sprijini economia românească prin finanțarea deficitului și susținerea cheltuielilor publice esențiale. Însă, pe termen lung, o astfel de îndatorare prezintă riscuri considerabile. România va trebui să plătească nu doar împrumuturile în sine, ci și dobânzile aferente, care pot crește odată cu ratele globale. În condiții economice incerte, această datorie poate deveni dificil de gestionat, limitând spațiul fiscal pentru investiții interne și expunând economia la riscuri externe.