România stagnează în piața muncii: joburile tradiționale domină, inovația rămâne în plan secundar
În 2025, piața muncii din România continuă să fie marcată de cererea pentru profesii tradiționale, cum ar fi șoferi, operatori de call-center, asistenți medicali și contabili, în timp ce domeniile inovatoare, precum inteligența artificială, energia verde sau digitalizarea, rămân insuficient dezvoltate.
Această tendință scoate în evidență o economie stagnată, care nu reușește să valorifice potențialul noilor tehnologii pentru a deveni competitivă pe piața europeană.
„România nu poate fi considerată un Silicon Valley al Europei, deși are tineri extrem de talentați în IT&C. Majoritatea acestora lucrează pentru companii internaționale, în timp ce piața locală de joburi inovatoare este foarte slabă”, a declarat Bogdan-Costin Fârșirotu, fondatorul Centrului de Formare APSAP.
Provocările industriei IT locale
Deși România găzduiește unele dintre cele mai renumite companii internaționale din sectorul IT, firmele locale întâmpină dificultăți majore în a-și extinde activitatea în segmente cu valoare adăugată mare. Cele mai multe companii autohtone sunt axate pe activități precum marketingul digital sau crearea de site-uri, care nu generează un impact semnificativ pe piața globală.
„Firmele locale întâmpină dificultăți în a livra servicii competitive la nivel internațional, iar calitatea produselor și serviciilor lor este frecvent sub standardele europene”, spun specialiștii în recrutare.
Calificările profesionale, blocate de standarde inadecvate
Piața muncii este afectată și de stagnarea în segmentul formării profesionale, din cauza taxelor ridicate, a puterii de cumpărare scăzute și a duratei excesive a cursurilor de calificare. Un exemplu elocvent este programul de formare pentru calificarea de „Referent Resurse Umane”, care impune un curs de 1.080 de ore (aproximativ 9 luni).
„Este greu de imaginat cum un adult cu un loc de muncă poate participa la un curs de 6 ore pe zi timp de 9 luni. Aceste cerințe sunt complet nerealiste și blochează accesul la calificare”, susțin specialiștii.
Perspectivele pentru 2025: inovația, încă în umbră
Analiștii pieței muncii estimează că 2025 nu va aduce schimbări semnificative în ceea ce privește structura cererii de locuri de muncă. Lipsa unor politici coerente pentru stimularea formării profesionale și a dezvoltării sectoarelor inovatoare menține România în urma altor state europene.
Deși țara dispune de un capital uman competitiv, acesta este exportat către companii internaționale, în timp ce firmele locale rămân blocate în activități tradiționale. Fără o strategie clară de susținere a digitalizării, energiei verzi și inteligenței artificiale, România riscă să își piardă avantajele competitive și să rămână captivă într-un model economic învechit.
România trebuie să depășească barierele actuale prin reforme urgente în educație, standarde ocupaționale și politici de stimulare a inovației. Altfel, stagnarea riscă să devină o criză structurală.