România, țara izvoarelor minerale și a nămolurilor terapeutice: Ce oprește turismul balnear să devină o industrie de succes

România beneficiază de o resursă naturală remarcabilă pentru dezvoltarea turismului balnear: peste 2.500 de izvoare minerale, nămoluri terapeutice, gaze benefice sănătății, saline, și litoralul Mării Negre.

Cu o tradiție milenară, atestată încă din vremea Imperiului Roman, România are toate premisele naturale pentru a deveni un pol regional al acestui tip de turism. Cu toate acestea, analiza documentului ”Plan de acțiune 2025-2030 pentru implementarea obiectivelor propuse prin Strategia pentru dezvoltarea turismului balnear, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 571/2019”, elaborat de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, arată că între potențial și realitate rămâne un decalaj semnificativ.

Dezechilibre geografice în dezvoltare

Un prim aspect negativ evidențiat de document este distribuția profund inegală a facilităților de cazare. Aproximativ 90% dintre locurile disponibile sunt concentrate în doar 17 dintre cele 38 de stațiuni balneare și balneoclimatice, iar peste jumătate dintre acestea se regăsesc în stațiuni de pe litoral, unde funcția balneară este secundară. Deși aceste localități beneficiază de un aflux sezonier de turiști, ele nu reflectă esența turismului balnear clasic, bazat pe tratamente terapeutice.

Această concentrare lasă multe stațiuni cu potențial în afara circuitului turistic intens, perpetuând decalaje economice și frânând dezvoltarea uniformă a acestui segment.

Discrepanțe între datele oficiale

Documentul semnalează și o problemă legată de coerența și transparența datelor statistice. Institutul Național de Statistică (INS) și Ministerul Economiei (prin baza MEDAT) oferă cifre diferite privind numărul de structuri și locuri de cazare. INS raportează un număr semnificativ mai mic – doar 935 de structuri și 40.283 de locuri – în comparație cu datele ministerului, care indică 4.720 de structuri și peste 150.000 de locuri. Această diferență generează confuzie și afectează calitatea analizelor necesare pentru luarea unor decizii de investiții coerente.

Infrastructură modestă și confort limitat

Calitatea generală a infrastructurii de cazare este moderată: majoritatea locurilor sunt încadrate la categoria 3 stele/flori (59%). Doar 16% din locuri oferă condiții superioare (4-5 stele), în timp ce 25% sunt în unități de confort scăzut (1-2 stele). Acest tablou reflectă o piață care nu a reușit, în ciuda potențialului, să atragă investiții semnificative în modernizarea și diversificarea serviciilor, mai ales în segmentul superior de confort – esențial pentru atragerea turiștilor internaționali.

Turism cu profil îmbătrânit și slab atractiv pentru străini

Profilul clientului de turism balnear din România rămâne unul îmbătrânit: în principal pensionari care beneficiază de bilete de tratament subvenționate. Segmentul turiștilor străini este extrem de redus – în 2020, aceștia reprezentau doar 0,9% din totalul turiștilor în aceste stațiuni, iar ponderea lor nu a crescut semnificativ nici în anii anteriori. Aceasta indică o lipsă de strategii eficiente de promovare externă și o imagine turistică insuficient competitivă pe piețele internaționale.

Vulnerabilitate în fața crizelor

Turismul balnear s-a dovedit una dintre cele mai fragile forme de turism în fața pandemiei COVID-19. Scăderile dramatice ale numărului de turiști în 2020 (peste 45% în cazul românilor și aproape 84% în cazul străinilor) au evidențiat lipsa unor mecanisme de adaptare și reziliență a industriei balneare. Lipsa digitalizării serviciilor, a infrastructurii medicale moderne și a unor forme de turism conex (wellness, recuperare post-COVID, turism medical integrat) a făcut ca relansarea să fie lentă și parțială.

Un document prea optimist

Deși documentul guvernamental prezintă un tablou optimist privind resursele și creșterile recente din sectorul balnear, o lectură atentă scoate la iveală o serie de disfuncționalități: dezechilibre teritoriale, calitate modestă a infrastructurii, slaba atractivitate pentru turiștii străini și o dependență excesivă de politicile de subvenționare pentru pensionari. Fără o regândire strategică și o susținere reală prin investiții publice și private, turismul balnear riscă să rămână o promisiune nerealizată.

Plan-de-actiune-tueism-balnear