România trebuie să investească 21,6 miliarde de euro în infrastructura pentru apă

Uniunea Europeană va trebui să investească 255 de miliarde de euro până în anul 2030 pentru furnizarea şi epurarea apei, astfel încât să respecte normele privind tratarea apelor reziduale şi de calitate a apei. Potrivit unui studiu al asociaţiei Water Europe, Italia, Spania şi România sunt ţările cu nevoile cele mai acute la acest capitol.

Concret, Italia trebuie să investească 39 de miliarde de euro în infrastructura de apă până la sfârşitul deceniului, Spania 27,2 miliarde de euro şi România 21,6 miliarde de euro. Acestea sunt statele membre ale UE care au nevoie de cele mai mari investiţii în termeni relativi, prin raportarea sumei necesare la populaţie. În termeni absoluţi, pe primul loc se află Germania, cu o nevoie de investiţii de 40,2 miliarde de euro, urmată de Franţa, cu 35,1 miliarde de euro.

Studiul subliniază necesitatea dezvoltării „unei gestionări mai solide a apei pentru a aborda ameninţarea crescândă a deficitului de apă, care afectează 38% din populaţia UE şi pune în pericol industrii cheie precum semiconductorii, centrele de date, hidrogenul din surse regenerabile şi producţia de baterii pentru vehicule electrice”.

„Împreună, aceste patru industrii sunt evaluate la 192 de miliarde de euro şi se estimează că vor creşte la aproape o mie de miliarde de euro până în 2030”, notează Water Europe, care avertizează că această extindere va implica o creştere de 2,6 ori a cererii de apă.

Raportul mai semnalează, folosind datele din 2019, că generarea de energie electrică a contribuit cel mai mult la extracţia totală anuală de apă dulce (36%), urmată de agricultură (32%), furnizarea apei pentru domeniul public (22%), activitatea industrială (9%) şi minerit, construcţii şi refrigerare în procesele de producţie (1%).

Totuşi, deşi sursele de apă dulce sunt supuse unor presiuni tot mai mari, cum ar fi dezvoltarea urbană şi creşterea populaţiei, şi sunt afectate de activităţile umane care provoacă poluare, modificări hidromorfologice şi supraexploatare, toate acestea contribuind la schimbările climatice, extracţia de apă în UE a scăzut de la aproximativ 164 de miliarde de mc în 2010 la 134 de miliarde de mc în 2021 (o scădere de 17,7%), în timp ce consumul de apă a scăzut în acelaşi interval de timp de la 133 de miliarde de mc la 109 miliarde de mc (o scădere de 17,1%).

Prin urmare, „tendinţele de scădere în captarea şi utilizarea apei sunt un bun indicator al decuplării creşterii economice de captarea şi utilizarea apei şi relevă o îmbunătăţire a eficienţei utilizării apei”, remarcă Water Europe.

„Acest studiu vine la momentul potrivit, întrucât Comisia Europeană are în vedere o Strategie de Rezilienţă a Apei. Dacă dorim să atingem obiectivele Pactului Verde european şi să respectăm directivele industriale, industriile trebuie să se transforme în industrii inteligente în utilizarea apei”, afirmă directorul general al Water Europe, Durk Krol.

Pentru a reduce consumul acestei resurse din ce în ce mai rare şi a-i îmbunătăţi eficienţa, raportul pledează pentru folosirea „tehnologiilor avansate”, precum purificarea apei şi sistemele cu circuit închis.

„Aceste inovaţii ar putea economisi până la trei miliarde de euro anual în Europa şi ar putea genera peste 13.000 de locuri de muncă”, estimează Water Europe, care aminteşte că 29% din teritoriul UE şi 38% din populaţia blocului comunitar se confruntă cu deficitul de apă, ceea ce reprezintă o ameninţare pentru comunităţile şi ecosistemele umane, precum şi un risc pentru progresul economic şi echilibrul ecologic.

Pentru a atinge nivelurile de investiţii necesare, această platformă care reprezintă 270 de membri care au legătură cu sectorul apei recomandă mobilizarea parteneriatelor de tip public-privat pentru „a asigura că resursele de apă ale Europei pot susţine creşterea economică viitoare şi rezilienţa ecologică”.