România vrea să împrumute 13 miliarde de euro de pe pieţele internaţionale și luptă să evite retrogradarea ratingului la junk, nerecomandat investiţiilor

România vrea să împrumute 13 miliarde de euro de pe pieţele internaţionale în 2025, prin obligaţiuni (bonduri), şi luptă să evite retrogradarea ratingului la junk, nerecomandat investiţiilor.

Încercările României de a restabili încrederea investitorilor și de a reduce cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană au întâmpinat obstacole într-un an plin de incertitudini politice și de riscul de a-și pierde ratingul dorit de investiții, scrie Reuters.

Repetarea alegerilor prezidențiale, care vor avea loc în mai, după ce votul din decembrie a fost anulat din cauza acuzațiilor de ingerință rusă, îngreunează elaborarea unui plan credibil de reducere a deficitului la 7% din PIB.

România intenționează să atragă 13 miliarde de euro (13,64 miliarde de dolari) prin intermediul obligațiunilor internaționale în acest an, una dintre cele mai ridicate valori în rândul pieţelor emergente.

12:45, 20.01.2025 • Energie

9,5 miliarde de lei pentru transformarea energetică: Transelectrica investește masiv în rețeaua electrică

09:00, 11.01.2025 • ECONOMIE

CRONICĂ ECONOMICĂ A SĂPTĂMÂNII: investiții strategice, licitații importante și evoluții în sectorul energetic

Cu toate acestea, S&P ar putea reduce vineri perspectiva ratingului la negativă, după o măsură similară luată de Fitch luna trecută.

Ambele agenții, precum și Moody’s, au deja România pe cel mai scăzut grad de investiții.

România luptă să evite retrogradarea ratingului la junk, nerecomandat investiţiilor

Pierderea unui rating de investiții – devenind astfel un aşa-numit „înger căzut” – ar putea crește costurile de împrumut.

Un studiu realizat de Banca Mondială în 2016 a arătat că scăderea ratingului la „junk” de către cel puțin două agenții majore de rating crește costurile de împrumut pe termen scurt ale unei țări cu aproape 200 de puncte de bază, în medie.

România își propune, de asemenea, să își reducă deficitul la 2,5% până în 2031, un plan aprobat de Bruxelles în această săptămână.

România așteaptă să emită obligațiuni până când va trimite parlamentului un buget pentru 2025 care vizează reducerea deficitului, dar fără creşteri majore de taxe care, deși sunt nepopulare și potențial neatractive din punct de vedere politic în perioada premergătoare unui vot, sunt totuși considerate de investitori, analiști și agențiile de rating drept cea mai ușoară soluție, având în vedere că România are al doilea cel mai scăzut raport taxe/PIB din UE.

Deşi datoria României este sub nivelul mediu din UE, ţara înregistrează cea mai rapidă creştere din 2019 a împrumuturilor în rândul statelor membre ale blocului comunitar.

„Vedem deja o deteriorare din partea perspectivei investitorilor legat de costuri„, a afirmat Yerlan Syzdykov, director responsabil de pieţele emergente la Amundi, în legătură cu riscurile la adresa ratingului.

Săptămâna trecută, ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, a declarat pentru Reuters că speră că măsurile de reducere a deficitului şi scăderile de costuri din sectorul public, propuse în bugetul pe 2025, vor restabili credibilitatea fiscală a ţării.

De asemenea, România are ca obiectiv reducerea deficitului la 2,5% până în 2031, un plan aprobat de Bruxelles săptămâna trecută.