Românii aruncă, în medie,129 kg de hrană pe an la gunoi. De la mâncare gătită, până la fructe și carne

Românii cheltuie pe hrană în jur de 40% din venituri, însă aproape jumătate ajunge direct la gunoi. Fiecare locuitor aruncă, anual, 129 kg de alimente, din care circa un sfert reprezintă mâncarea gătită, însă, și fructele sau legumele au o pondere importantă.

Aurel Simion, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), susține că în România se risipește aproximativ 2,55 milioane de tone de hrană, în special de către populația din zona urbană. În comunităţile rurale, cantitatea de alimente irosită este mai mică, deoarece se folosesc metode tradiţionale de valorificare a resturilor de alimente în gospodării.

„Proiectul de cercetare finanţat de Uniunea Europeană estimează că aproximativ 20% din alimentele produse în Uniune sunt irosite. Conform studiilor existente, în România se aruncă în fiecare an aproximativ 2,55 milioane de tone de mâncare, adică peste 350 de grame de mâncare pe zi, ceea ce înseamnă aproximativ 129 kg/cap de locuitor, iar 24% este mâncare gătită, 22% fructe, 21% legume şi 1% carne”, a declarat Aurel Simion într-o conferință de presă.

Risipa de alimente presupune, însă, și cheltuieli importante, fie că vorbim de  costuri economice sau de mediu. Tocmai de aceea, ar trebui încurajată donarea de alimente. În mediul urban, peste 95% din resturile din municipii ajung la groapa de gunoi, a mai arătat secretarul de stat.

Ministerul Agriculturii finanţează, în prezent, cinci proiecte care vizează reducerea atât a risipei alimentare, cât şi gazelor cu efect de seră.

„Este bine cunoscut faptul că schimbările climatice şi sociale reprezintă provocări actuale şi stringente la nivel global şi european care impun identificarea şi aplicarea unor soluţii urgente şi adecvate. Ministerul Agriculturii gestionează Legea 2017/2016 privind reducerea risipei alimentare şi vine cu politici de rotire a culturilor, în aşa fel încât să promovăm plante care înmagazinează gazele cu efect de seră. Ministerul finanţează cinci proiecte care au ca temă reducerea risipei alimentare şi reducerea gazelor cu efect de seră, promovează strategia pentru o economie circulară în aşa fel încât să folosim tot ceea ce producem şi cu un consum de energie al planetei mult mai mic (…)”, a precizat reprezentantul Ministerului Agriculturii.

În România, data de 16 octombrie a fost declarată Ziua Naţională a Alimentaţiei şi a Combaterii Risipei Alimentare, fiind instituită prin Legea nr. 47/2016.

Obiective în perspectiva 2030

Produsele de panificaţie şi mâncărurile pregătite acasă sunt cele care au cel mai mare risc de risipă în gospodăriile românilor, chiar dacă tendinţa de risipire este în scădere semnificativă în ultimii ani (2020 faţă de 2016) cu 63,8%, respectiv cu 61,11%, potrivit unui studiu realizat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, care evaluează percepţia populaţiei privind risipa alimentară în România.

Consumatorii individuali din oraşe aruncă cel mai mult alimente, cu o pondere de până la 50% din toată risipa alimentară.

„Cheltuim pe hrană 40% din venituri, iar 33 – 50% din aceasta ajunge direct în coşul de gunoi. De cele mai multe ori, cantitatea de mâncare aruncată într-o zi de o persoană reprezintă o masă completă, în jur de o jumătate de kilogram”, se arată în studiu.

Trebuie reținut, însă, că nivelul mediu al risipei în rândul consumatorului urban din România a scăzut la 6,5% în 2020, comparativ cu 10,43% în 2016, iar pentru 2030 ar urma să fie atins obiectivul de reducere cu 50% a risipei alimentare, potrivit estimărilor.

O treime din alimente se pierde, la nivel mondial

O treime din alimentele produse pentru consumul uman se pierde sau se irosește la nivel global, potrivit datelor Organizației Națiunilor Unite. Dacă am putea salva o pătrime din alimentele pierdute sau irosite, în prezent, am putea hrăni 870 de milioane de oameni înfometaţi în întreaga lume.

În același timp, pierderea şi risipa de alimente este responsabilă de aproximativ 8% din emisiile globale de gaze cu efect de sera, în condițiile în care aproape 30% din terenurile agricole ale lumii sunt ocupate, în prezent, pentru a produce alimente care nu sunt consumate niciodată.