Românii vor vota în alegerile prezidențiale care ar putea aduce în turul doi, ca oponenți, un naționalist și un reprezentant al stângii – AP

Românii votează duminică, 24 noiembrie 2024, în primul tur al alegerilor prezidențiale, marcând o etapă crucială pentru viitorul politic al țării, comentează AP.

Competiția prezidențială din România, care atrage atenția întregii Uniuni Europene, este o confruntare între valori opuse: un naționalist de extremă-dreapta și un premier de stânga. Rezultatele finale ar putea influența direcția strategică a României, atât pe plan intern, cât și internațional scrie Associated Press (AP).

Contextul electoral al alegerilor prezidențiale din România

Un număr de 13 candidați concurează pentru funcția de președinte, iar votul este așteptat să intre într-un al doilea tur pe 8 decembrie. Printre favoriți se numără George Simion, liderul partidului naționalist Alianța pentru Unitatea Românilor (AUR), și Marcel Ciolacu, actualul premier susținut de Partidul Social Democrat (PSD). Pe 1 decembrie vor avea loc și alegerile parlamentare, care vor decide configurația viitorului guvern.

Președintele României are un rol semnificativ în politica națională, având atribuții extinse în domenii precum securitatea, politica externă și numirile în funcții-cheie din justiție.

07:01 • POLITICĂ

Live Text: Alegeri prezidențiale 2024. Reguli stricte pentru ziua votului. Date esențiale despre scrutin

09:23, 23.11.2024 • ACTUALITATE

Aproape 1400 de deținuți de la Rahova au solicitat să voteze în primul tur. Situația pe unități de detenție

Candidați și poziționări. George Simion – extrema-dreaptă în prim-plan

Liderul AUR, George Simion, cunoscut pentru pozițiile sale naționaliste și populiste, a fost implicat în multiple controverse, inclusiv interdicții de intrare în Moldova și Ucraina. În discursurile sale, Simion militează pentru promovarea valorilor tradiționale și a intereselor românești, menționând că dorește o Românie mai mândră și mai unită.

„Mi-aș dori ca în următorii cinci-zece ani românii să fie cu adevărat mândri că sunt români, să promoveze cultura românească, produsele românești”, a spus el reporterilor, miercuri, în București. „Ca președinte al României, voi promova interesele românești. În cele mai multe cazuri, interesele românești coincid cu interesele partenerilor.”

Simion este văzut drept un susținător al președintelui american Donald Trump și s-a poziționat împotriva implicării militare a României în Ucraina, subliniind necesitatea unui echilibru între interesele naționale și cele ale partenerilor internaționali. „Suntem un fel de partid trumpist în acest nou val de partide politice patriotice din Europa”, a spus Simion.

Pe de altă parte, Marcel Ciolacu propune o agendă de stabilitate economică și reconstrucție socială, încurajând românii din diaspora să revină acasă.

Ciolacu a declarat pentru AP că, dacă va fi ales, unul dintre cele mai mari obiective ale lui este „să-i convingă pe români că merită să rămână acasă sau să se întoarcă” în România, care are o diasporă masivă răspândită în țările UE.

Premierul actual subliniază că România poate deveni o economie dezvoltată în următorii zece ani, dacă se vor menține echilibrul și responsabilitatea politică.

„România are o șansă uriașă să devină o economie dezvoltată în următorii 10 ani, în care munca cinstită este răsplătită pe deplin și oamenii au siguranța unei vieți mai bune”, a spus el. „Dar pentru asta, avem nevoie de echilibru și de responsabilitate… Candidez la Președinția României pentru că avem nevoie de o schimbare.”

Pericolul populismului

Cristian Andrei, consultant politic cu sediul la București, spune că votul de duminică va fi „o cursă strânsă” în care diaspora va juca probabil un rol cheie în desemnarea candidațiilor care vor ajunge la turul doi.

„Suntem într-un punct în care România poate devia sau aluneca ușor către un regim populist, deoarece nemulțumirea (alegătorilor) este destul de mare în rândul multor oameni din toate straturile sociale”, a spus el pentru Associated Press. „Și tentația pentru orice regim, orice lider – va fi să meargă pe un drum populist”.

El a adăugat că deficitul bugetar mare al României, inflația ridicată și o încetinire economică ar putea împinge mai mulți candidați mainstream să se orienteze către poziții populiste pe fondul nemulțumirii larg răspândite.

Alți candidați-cheie în alegerile prezidențiale din România

Printre candidații relevanți , conform AP, se numără: Elena Lasconi (USR): axată pe combaterea corupției și sprijinirea Ucrainei; Mircea Geoană (independent): fost diplomat, cu o vastă experiență internațională; Nicolae Ciucă (PNL): fost general de armată, cunoscut pentru orientarea sa conservatoare.

Geoană, fost ministru de Externe și ambasador în Statele Unite, a declarat pentru AP că el crede că experiența sa internațională îl califică deasupra celorlalți candidați. „Cred că aduc multă competență, experiență și conexiuni în această lume complicată”, a spus el.

Lasconi, fostă jurnalistă și lider al USR, a spus că vede corupția ca pe una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă România și că sprijină creșterea cheltuielilor pentru apărare și continuarea ajutorului acordat Ucrainei.

România a fost un aliat ferm al Ucrainei sfâșiate de război, de când Rusia a lansat o invazie pe scară largă în februarie 2022. Dar Simion, de la partidul AUR, a spus că se opune implicării în așa mare măsură a României – care a trimis un sistem de rachete Patriot în Ucraina – contribuind cu un ajutor militar suplimentar – și că el speră că Trump poate „opri războiul”.