Romarm, ținută pe linia de plutire de contractele cu dedicație ale Armatei

Producătorul de armament de stat Romarm are un singur client: Ministerul Apărării Naționale.

Diverse unități militare ale Ministerului Apărării Naționale au acordat contracte cu dedicație pentru compania Romarm, deținută de Ministerul Economiei, în valoare de 470 milioane de lei, adică 104,5 milioane de euro, de la 1 ianuarie 2022 și până azi. Este vorba de organizarea de licitații offline în care se prezintă doar producătorul de armament de stat și care câștigă magistral.

Sunt contracte de o sută de mii de lei dar și de 61 de milioane de lei.

Acordarea cu dedicație a respectivelor contracte se justifică prin ”absența concurenței pentru motive tehnice”.

Ministerul Apărării a cumpărat de la Romarm: focoase pentru grenade de mână ofensive și defensive, grenade, lovituri cu grenade antitanc, petarde, cartușe, bombe, piese de schimb etc.

Romarm este o structură care cuprinde mai multe filiale, multe din ele cu mari probleme economice – pierderi, insolvențe, datorii către bugete etc. Probabil că fără aceste contracte cu dedicație pe care MApN le-a tot dat, am fi putut vorbi la trecut despre aceste filiale.

Romarm și cele 15 filiale

Industria de armament din România înseamnă Romarm, compania de stat care are în subordine 15 filiale, câteva alte companii aflate sub controlul public, dar și societăți private, care fie merg bine, fie sunt în insolvență.

Industria de stat nu merge extraordinar, fiind adesea scutită prin diverse acte normative de datorii, iertată de arierate. Câteva filiale ale Romarm și doar războiul din Ucraina le-a mai scos din adormire. Fostul ministrul al Economiei, Florin Spătaru, anunța investiții, rezultate foarte bune, redeschiderea unor unități industriale: ”Vorbim de uzina de la Cugir, de Sadu, de Tohani, de Plopeni, vorbim de Dragomirești. Toate aceste investiții vor face ca România să devină un hub de furnizare pentru toate țările NATO și alte țări europene.Repunem în funcțiune și capabilități pe care le-am avut, din lipsa comenzilor nu au mai fost utilizate, dar acum, împreună cu Centrul de Cercetare Dezvoltare de la Romarm le repunem în funcțiune.”

Raportat la anul precedent, cifra de afaceri a companiei naționale Romarm a crescut de ”două până la trei ori”. În altă ordine de idei, Spătaru a mai precizat că industria de apărare va avea nevoie în viitorul apropiat personal suplimentar. ”Ăsta este obiectivul”.

Recent, Romarm a fost în atenția tuturor după ce directorul general, Gabriel Țuțu , a fost reținut de DNA alături de fostul selecționer al Naționalei de fotbal Victor Pițurcă. Acesta se află la conducerea companiei de stat Romarm de la sfârșitul lui 2019. Și-a început cariera la Poliția Galați, apoi s-a ocupat de paza combinatului siderurgic, pentru ca din 2003 să lucreze, timp de opt ani, la Serviciul Român de Informații.

Cum arată acum industria de armament din România

Compania de stat Romarm, deținută de Ministerul Economiei are 15 filiale. Iată-le:

1. Arsenal Reșița a fost înființată în anul 1972 pentru a produce tunuri de calibru mare și mijlociu. După 1990, fabrica s-a orientat și spre produse și servicii din domeniul civil.

2. Carfil a fost fondată în 1922 sub numele de “Fabrica de mașini și turnătorie Dumitru Voinea”, unitatea, pe lângă produse civile, și-a completat portofoliul cu producții militare începând cu anul 1936. După o serie de diverse denumiri ale fabricii, CARFIL este înregistrată ca marcă la Oficiul de Stat pentru Invenții în data de 30 iunie 1969. În 2001, Carfil a fost reorganizată ca filială a Companiei Naționale ROMARM.

În anul 2005 începe producția de armament și muniție compatibilă cu cerințele NATO. De asemenea, din 2006, Carfil dezvoltă activitatea de prestări servicii de service și mentenanță pentru armament în zonele de menținere a păcii.

3. În 1955, pe platforma Otopeni, a fost înființat atelierul de reparații, armament și artilerie antiaeriană. În anii care au urmat, atelierul a dezvoltat mai multe produse și servicii, inclusiv fabricarea și reparația de rachete. În anii `80, Electromecanica Ploiești era singurul producător de rachete din România. Din 2001, Electromecanica Ploiești este filială a Companiei Naționale ROMARM.

Producția fabricii Electromecanica Ploiești este axată pe tehnică de rachete tip blindate, geniu și artilerie. Echipamentele realizate au în pricipal destinație militară, precum rachetele anti-tanc, rachetele aer-sol, rachete AA dirijate radio, și parțial civilă, gen rachetele antigrindină.

4. Producția de pulberi la Făgăraș a început în anul 1939. Între 1991 și 2000 a existat o retehnologizare  pentru mai multe linii de producție a explozibilor de mare putere. De asemenea, în 2000 a intrat în funcțiune o instalație de nitrare unde poate fi produs TNT.

Fabrica de Pulberi Făgăraș funcționează sub acest nume din 2006, după desprinderea de Uzina de Produse Speciale Făgăraș. Din 2001, fabrica este filială a Companiei Naționale ROMARM.

Fabrica de Pulberi Făgăraș este singurul producător de explozibili și propulsoare solide din România.

5. Cugir: Istoria uzinei datează din 1799, în timpul Imperiului Austro-Ungar, când la Cugir au fost fondate primele ateliere de fabricare a oțelului, fiind unele dintre primele fabrici melalurgice din Transilvania.

Expansiunea uzinei a început în 1926, prin construcția de noi linii de producție. Războiul a dus la militarizarea fabricii, care la vremea respectivă era condusă de specialiști în producerea de arme moderne. Părți și ansambluri pentru tehnica de artilerie au fost produse în colaborare cu compania londoneză „Vickers Armstrong Ltd.”. Preluarea de către firma cehoslovacă „Zbrojowka-Brno” a dus la un redesign al producției pentru arme de infanterie și muniție, bazate pe licențe de documentare. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, acțiunile uzinei sunt preluate de concernul german „Herman Goring” .

Uzinele Cugir au produs primul pistol mitralieră românesc – Parabellum, tipul “Orita”, calibru de 9mm.

În anul 2004, din SC Uzina Mecanică Cugir SA s-a divizat SC Fabrica de Arme Cugir SA, care este, de asemenea, filială a Companiei Naționale ROMARM.

6. În anul 1923 a fost fondată în Brașov o companie româno – austriacă, numită Farola, care fabrica sârma, table și cabluri din cupru pentru motoarele utilajelor căilor ferate. În 1935, s-a înfiinţat Metrom SAS – prima fabrică metalurgică din România. Câțiva ani mai târziu, în 1948, FAROLA și METROM SAR au fost reunite sub un nou nume – Fabrica METROM Brașov.

Din 2000, SC Metrom SA este filială a Companiei Naționale ROMARM.

METROM S.A. este unic producator în România de tablă de cupru, bandă de cupru și bandă de alamă ca produse civile. Produsele militare fabricate din cupru sunt componente de muniție pentru armament, tip degetare pentru muniția mică de infanterie, discuri și rondele pentru muniția de artilerie.

7. Fondată în 1968 sub numele de IAM, Uzina Automecanică Moreni este singura fabrică din România care produce transportoare blindate.

De-a lungul anilor, Uzina Automecanică Moreni a produs transportoare blindate amfibii pe roți, cu tracțiune 4×4, 6×6 și 8×8, printre care amfibiul blindat SAUR 1 si SAUR 2, precum și transportorul Zimbru.

Din 2001, fabrica este o filială a Companiei Naționale ROMARM.

8. Istoria fabricii a început înaintea celui de-al Doilea Război Mondial, când statul român a decis să construiască o fabrica de armament. În 1936, Ministerul Înzestrării Armatei a desemnat o firmă germană să proiecteze și să construiască o fabrică pentru producerea de pulberi fără fum. Un an mai târziu, un decret regal a stabilit locația și statutul legal pentru începerea lucrărilor, care au fost oprite în 1942, din cauza războiului.

Decretul nr. 2849 din 23 august 1949 numește platforma Fabricile Ucea, iar lucrările reîncep.

În primă fază, erau realizate doar produse speciale, dar, în timp, au fost asimilate noi produse chimice. În 1991, guvernul a decis să separe produsele speciale de restul fabricii și au transformat această parte într-o filială a Rompiro Făgăraș.

În prezent, fabrica de produse speciale poartă numele de Pirochim Victoria și este filială a Companiei Naționale ROMARM.

9. Uzina Mecanică Plopeni a fost fondată în 1937, când guvernul român și Regia Autonomă a Întreprinderilor Miniere și Metalurgice ale Statului din Ardeal au semnat un contract de construcție a unei uzine care să producă muniție și artilerie de război. Primul nume al fabricii a fost Uzina Mărgineanca, iar productia de muniție a început în anul 1941.

În 1947, uzina devine societate anonimă în cadrul Departamentului Întreprinderilor Metalurgice ale Statului.

În 2000, după o serie de reorganizări și redenumiri, Uzina Mecanică Plopeni primește personalitate juridică și devine filială a Companiei Naționale ROMARM.

Uzina Mecanică Plopeni fabrică muniție pe diferite calibre, de tip exploziv, trasor și perforant incediar trasor.

10. Uzina Tohan a fost fondată în 1938, ca parte a Grupului industrial Malaxa, una dintre cele mai importante companii din perioada interbelică. Între 1949 și 1990, fabrica s-a numit Uzina 6 Martie Zărnești, iar în 1990 și-a schimbat denumirea în Uzina Mecanică Tohan Zărnești.

Tohan produce unele dintre cele mai căutate articole militare, precum: lovituri reactive de 122 mm (ogivele și focoasele asociate), muniție pentru artilerie (lovitura de atilerie 122 mm de diferite tipuri), lovituri cu bombe de iluminare și focoasele asociate, lovituri cu bombe fumigene și de mascare, grenade și elemente pirotehnice.

Suplimentar, compania realizează operații de dezmembrare, delaborare și distrugere ale următoarelor componente; lovituri de artilerie, lovituri reactive, lovituri cu bombă de iluminare, bombe explozive, focoase, torțe, aparate de aprindere, șurub port amorsă SPA și amorse electrice.

Din 2001, Uzina Mecanică Tohan este filială a Companiei Naționale ROMARM.

Pe 5 noiembrie 1938 a fost înființată Întreprinderea Chimică și Mecanică Mija, într-un context economic și politic care impunea schimbări majore în industria românească.

Printre fondatori se numără Prof. Dr. Elie Carafoli, inginer aviatic, membru al Academiei Române, considerat a fi printre primii pioneri în aerodinamică.

Profilul fabricii era îndreptat în special spre producerea de bombe aviatice de 50kg, 100kg și 225 kg, plăci de mine antitanc pentru avioane, arme, echimpament de fum, toate pentru scopuri militare. Posibilitățile tehnologice au oferit oportunitatea de a dezvolta diferite produse și construcții mecanice, astfel că uzina oferă atât soluții militare, cât și civile.

11. Începând cu 2001, Uzina Mecanică Mija funcționează ca filială a Companiei Naționale ROMARM.

Uzina Mecanică Mija fabrică produse pentru uz militar, precum lovituri antitanc, lovituri explozive, grenade militare, dar și produse pentru menținerea ordinii publice, tip grenade acustice sau grenade fumigene.

Uzina Mecanică Mija oferă servicii de delaborare pentru:

• lovituri antitanc
• grenade ofensive, defensive, multifuncționale, iritant-lacrimogene
• cartușe calibru 38 mm iritant lacrimogene CC38-FL
• cartușe reactive calibru 26 mm de semnalizare
• cartușe reactive calibru 26 mm de iluminare.

Serviciile de demilitarizare pot fi de asemenea efectuate în cadrul uzinei Mija, în condiții de siguranță, pentru următoarele categorii:

• armament de infanterie
• transportoare blindate
• armament de artilerie
• tancuri
• mitraliere antiaeriene.

12. Fondată în 1939, Uzina Mecanică Sadu a funcționat, încă de la început, ca fabrică de muniție de infanterie. După al Doilea Război Mondial, a fost începută producția de muniție de calibru tip “Est”, uzina devenind în scurt timp o componentă importantă a industriei de apărare și un producător de marcă, apreciat atât pe plan intern, cât și pe piețele externe.

La începutul anilor `70, a fost construită o nouă platformă industrială (Sadu II), destinată fabricației de armament de infanterie, în special pistoale mitralieră tip Kalashnikov, amorse și dispozitive de inițiere pentru diversele tipuri de muniție fabricate în România, precum și capse detonante, atât pentru aplicații miniere, cât și de armament.

După anul 1989, datorită politicii statului român de integrare în structurile Euro-Atlantice, uzina a intrat într-un lung proces de reorganizare și restructurare. De asemenea, prin investiții majore în domeniul producției de muniție, care au constat în achiziționarea de mașini automate de ultimă generație, au crescut capacitatea de producție și în același timp, s-a diversificat gama de produse prin includerea unor calibre specifice NATO.

Din anul 2002, Uzina Mecanică Sadu este înregistrată ca societate comercială filială a Companiei Naționale ROMARM.

13. Uzina Mecanică București a fost înființată în anul 1978, în calitate de uzină anexă a Fabricii “23 August” București, sub titulatura “Fabrica de Mașini Grele Speciale”.

În decembrie 1990, a primit denumirea de “Uzina Mecanică București”, fiind preluată de Ministerul Apărării Naționale, ca unitate componentă a Grupului Industrial al Armatei – Regie Autonomă. După 10 ani, uzina trece sub autoritatea Ministerului Industriei și Resurselor și este redenumită S.C. „ARSENAL” S.A. – Sucursala București.

În anul 2001, în urma reorganizării industriei de apărare, unitatea revine la denumirea “Uzina Mecanică București (UMB)” și este filială a Companiei Naționale ROMARM.

Istoria uzinei datează din 1799, în timpul Imperiului Austro-Ungar, când la Cugir au fost construite ateliere de fabricare a oțelului, fiind unele dintre primele fabrici melalurgice din Transilvania.

Expansiunea uzinei a început în 1926, prin construcția de noi linii de producție. Razboiul a dus la militarizarea fabricii care, la vremea respectivă, era condusă de specialiști în producerea de arme moderne. Părți și ansambluri pentru tehnică de artilerie au fost produse în colaborare cu compania londoneză „Vickers Armstrong Ltd.”. Preluarea de către firma cehoslovacă „Zbrojowka-Brno” a dus la un redesign al producției pentru arme de infanterie și muniție, bazate pe licențe de documentare. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, acțiunile uzinei sunt preluate de concernul german „Herman Goring” .

Uzinele Cugir au produs primul pistol mitralieră românesc – Parabellum, tipul “Orita”, calibru de 9mm.

14. Din 2001, Uzina Mecanică Cugir este filială a Companiei Naționale ROMARM.

UM Cugir fabrică produse pentru uz militar, precum muniție tip NATO, pistoale, mitraliere, turn de board și încărcătoare.

În anul 2004, din SC Uzina Mecanică Cugir SA s-a divizat SC Fabrica de Arme Cugir SA.

15. Uzina de Produse Speciale Dragomirești a fost înființată în 1981.

UPS Dragomirești este specializată în producția muniției de artilerie, în operații L.A.P. și în producerea de “Compozitie B” pentru o gamă largă de produse, folosind echipament din import și linii tehnologice de producție BOFORS și OERLIKON – CONTRAVES.

Printre produsele de nișă fabricate la UPS Dragomirești amintim: muniții pentru artilerie, bombe de aviatie, încărcături explozive pentru minerit sau detonări de suprafață și explozibili pentru uz militar sau poliție.

Din 2001, UPS Dragomirești este filială a Companiei Naționale ROMARM.

Iată mai jos achizițiile făcute de către MApN de la Romarm:

• „Focos pentru grenade de mână ofensive și defensive”: 3.084.605,10 lei
• Grenadă de mână multifuncțională: 61.868.916,00 lei
• „Lovitură cu grenadă antitanc cumulativă pt. aruncătorul de grenade AG-7”: 26.778.103,30 lei
• Lotul 1 – Muniție calibru 30 mm cu proiectil exploziv-trasor pentru instalații AK 306/630, Lotul 2 – Lovitură 30 mm de manevră pentru instalații AK-306/630: 12680728.8 lei
• „Petardă unică”: 146.015,90 lei
• „Cartuș 7,62×39 mm cu glonț miez oțel”: 1.965.144,00 lei
• Lovitură 20×102 mm cu proiectil de instrucție trasor, Lovitură 20×102 mm cu proiectil de instrucție și Lovitură 20×102 mm cu proiectil perforant frangibil: 36.000.000,00 lei
• Lotul 1 – Lovitură 20×102 mm cu proiectil de instrucție trasor, Lotul 2 – Lovitură 20×102 mm cu proiectil de instrucție și Lotul 3 – Lovitură 20×102 mm cu proiectil exploziv incendiar: 21.423.300,00
• „Lovitura 82 mm cu bomba de iluminare” si „Lovitura 120 mm cu bomba de iluminare”: 57.550.536,80 kei
• Furnizare muniție: 7.296.326,99 lei
• “Lovitură reactivă 122 mm cu proiectil exploziv, cu bătaie mărită”: 29.520.000,00 lei
• „Lovitură 100 mm cu proiectil exploziv, cu încărcătură redusă”:28.898.142,00 lei
• CS3/2022 la AC 1639/25.11.2020 REVITALIZARE SI PRELUNGIRE RESURSA TEHNICA A MINELOR MARINE TIP MMMCA-1: 24.101.936,50 lei
• Confecționare lot prototip „Bombă explozivă calibru 250kg”: 561.600,00 lei
•  Piese de schimb comune cu economia pentru vehicule militare: 3.006.653,91 lei
• Contract Subsecvent nr.2 la Acord Cadru A5-1639/2020- Revitalizare si prelungirea resursa tehnica mine marine MMMCA-1: 12.713.809,55 lei
• Contract subsecvent nr. 1/2020 la acordul cadru nr. A5-1639/2020 Revitalizare si prelungire resursa tehnica mine marine MMMCA-1: 3.590.097,60 lei
• Contract subsecvent nr.5 la Acord cadru nr. A2238/29.06.2022 Piese de schimb și subansamble TAB C79 șii TAB 77: 157.370,82 lei
• Contract subsecvent nr. 4 la Acord cadru nr. A2238/29.06.2022 – ,,Piese de schimb și subansamble TAB C79 și TAB77”: 719.334,80 lei
• Lovitură 40×47 mm cu grenadă explozivă pentru aruncătorul de grenade cal. 40 mm atașat la pistolul mitralieră cal. 7,62 mm md 1963: 11.336.591,76 lei
• Lovitură 20×102 mm cu proiectil exploziv incendiar, Lovitură 23×115 mm cu proiectil perforant incendiar: 5.177.500,00 lei
• Lovitura 60 mm cu bomba exploziva: 972.000,00 lei
• Cartuș 7.62×39 mm de manevră, Cartuș 7.62×54 mm de manevră și Cartuș 14.5×114 mm de manevră: 16.270.780,00 lei.
• „Cartuș 7,62×54 mm cu glonț miez oțel” , „Cartuș 7,62×54 mm cu glonț trasor”: 984.000,00 lei
• “Lovitură 30×173 mm cu proiectil de instrucție, trasor (TP-T)”: 17.260.325,00 lei
• Lovitură 35×228 mm cu proiectil de instrucție trasor: 25.650.000,00 lei
• Lot 1 – „Cartuș 12,7×108 mm cu glonț perforant incendiar” Lot 2 – „Cartuș 12,7×108 mm cu glonț perforant incendiar trasor” Lot 3 – „Cartuș 14,5×114 mm glonț exploziv incendiar” Lot 4 – „Cartuș 14,5×114 mm glonț perforant incendiar trasor”: 868.275,00 lei
• Lovitură 82 mm cu bombă explozivă și Lovitură 120 mm cu bombă explozivă: 45.565.193,00 lei
• „Petardă unică”: 3.643.028,00 lei
• Focos pentru grenade de mana ofensive si defensive: 10.806.855,90 lei.