Dosarul Roșia Montană: Falsul care ar putea să ne coste miliarde de dolari

Dosarul trimis Ministerul Culturii pentru includerea sitului de la Roșia Montană în patrimoniul UNESCO s-a bazat pe un fals pentru că nu a fost asumat de Guvern.

Pe data de 10 februarie, România se va confrunta cu o decizie crucială în ceea ce privește controversatul caz al Roșiei Montane. Documente explozive din dosarul acestui proiect minier dezvăluie detalii tulburătoare despre modul în care ar fi putut fi dat un tun care ar putea obliga România să plătească despăgubiri uriașe, în miliarde de dolari. Se pare că dosarul trimis Ministerul Culturii, de pe vremea Cristinei Șuteu și a Cabinetului Cioloș, pentru includerea sitului de la Roșia Montană în patrimoniul UNESCO, s-a bazat pe un fals pentru că nu a fost asumat de Guvern.

Iată ce se spune într-un document semnat de Ministerul Culturii, în timpul mandatului lui Lucian Romașcanu:

„Ministrul Culturii și Identității Naționale Direcția Relației Internaționale și Afaceri Europene. Punct de vedere. Dosarul menționat a fost depus la UNESCO în data de 4-5 ianuarie 2017 la sfârșitul mandatului doamnei Corina Șuteu la conducerea Ministerului Culturii.

Precizăm că dosarul în cauză nu a fost aprobat la nivel de prim-ministru și nu există niciun memorandum aprobat în acest sens de Guvernul României.

De asemenea, nici ministerele în competențele cărora se află cele mai importante aspecte incluse în dosar nu au avizat depunerea acestuia la UNESCO. Cu toate acestea, prin adresa transmisă de Ministerul Culturii directorului Centrului Patrimoniului Mondial UNESCO și înregistrată la Cabinetul ministrului Culturii cu numărul 15 din 03 ianuarie 2017 se specifică în mod fals faptul că trimiterea dosarului la UNESCO ar fi fost asumată de către Guvernul României.

Precizăm, de asemenea, faptul că Ministerul Afacerilor Externe nu a avizat depunerea dosarului conform HG 16 pe 12/01/2017 articol 4, aliniat unu și doi și articol 28.

Având în vedere implicațiile juridice și financiare și, în același timp, implicațiile cu privire la economia României pe termen nelimitat și definitiv în gestionarea propriului teritoriu și accesul la propriile zăcăminte aurifere și de cupru, apreciem necesară derulare a tuturor procedurilor legale și instituționale necesare depunerii acestui dosar înainte de continuare a oricăror altor demersuri pe această temă.

Amintim în acest sens inclusiv vizita Ministerului Finanțelor Publice la sediul MC, în decembrie 2016, împreună cu echipă de avocați pe acest subiect, respectiv faptul că pozițiile acestora au fost eludate, trecându-se peste poziția acestui minister fără avize, ceea ce poate cauza plata unor despăgubiri majore de către România în litigiile internaționale”, se arată în document, citat de Antena 3.

Gabriel Resources a acționat România în instanțele internaționale

Compania canadiană Gabriel Resources a acționat România în instanțele internaționale, cerând despăgubiri imense într-un proces deschis la Tribunalul de Arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID).

Suma impresionantă pe care Gabriel Resources o solicită depășește cu mult bugetul anual al țării noastre pentru domeniul Sănătății, fiind estimată între 4,4 și 6,5 miliarde de dolari.

Povestea de la Roșia Montană a început în 1998

Povestea proiectului Roșia Montană își are rădăcinile încă din 1998, atunci când compania canadiană a achiziționat drepturile de exploatare a zăcământului de aur din această zonă a județului Alba, de la omul de afaceri Frank Timiș.

Proiectul, administrat de Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), a implicat și participarea statului român, care deține aproximativ 20% din acțiuni. Gabriel Resources, ca principal investitor la Roșia Montană, a declarat că a băgat peste 500 de milioane de dolari în proiect, dar nu a obținut aprobările necesare pentru exploatare.

În ciuda eforturilor, Gabriel Resources a inițiat acțiuni legale și a cerut despăgubiri în dosarul Roșia Montană. Am văzut că în 2017, fostul ministru al Culturii, Corina Șuteu, a depus dosarul la UNESCO în ultima zi de mandat a Guvernului Cioloș, document nesusținut la nivelul prim-ministrului și fără să fi beneficiat de avizele necesare din partea altor ministere cheie.

În 2018, Guvernul Dăncilă a solicitat amânarea înscrierii Roșiei Montane în Patrimoniul UNESCO, invocând arbitrajul internațional.

La începutul anului 2020, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a anunțat reluarea procedurilor pentru includerea zonei Roșia Montană în patrimoniul UNESCO, semnalând o nouă etapă într-unul dintre cele mai disputate proiecte din istoria recentă a României.

Cu toate acestea, decizia finală în dosarul Roșia Montană va fi comunicată pe data de 10 februarie, iar implicațiile sale vor fi resimțite profund, nu doar în plan economic, ci și în privința valorilor culturale și a politicilor de mediu ale țării noastre.